Tradiţional deja, la data de 31 august, Republica Moldova serbează oficial sărbătoarea ”Limba noastră”. Limba este elementul ce ne identifică ca popor, ca neam și ne unește spiritual, indiferent de locul unde ne aflăm și trăim. Este comoara cea mai de preţ pe care o moştenesc copiii de la părinţi şi care merită să fie păstrată cu sfinţenie de generaţiile care-o primesc.

 Sărbătoarea națională s-a născut în vâltoarea mișcării de renaștere națională de la sfârșitul anilor ’80 din fosta RSSM. La 27 august 1989 la Chișinău avea loc Marea Adunare Națională, la care au participat circa 750.000 de oameni. În cadrul adunării, s-a cerut declararea limbii moldovenești ca limbă de stat și trecerea la grafia latină. Pe 31 august 1989 în Sovietul Suprem al fostei RSSM a fost votată cea mai mare parte a legislației privitoare la limba de stat și alfabet, pentru ca, ulterior, această zi să fie este declarată Sărbătoare Națională și zi de odihnă în Republica Moldova. Pentru prima dată sărbătoarea „Limba Noastră” a fost marcată în 1990, fiind apoi marcată în fiecare an, ca o zi în care moldovenii își amintesc de rădăcinile lor lingvistice și culturale.

 În cadrul unei improvizate “mese rotunde”(moderator- liceana Marina Doina), Secția cultură și turism, Biblioteca publică raională Cantemir a celebrat graiul nostru strămoșesc. Pentru început, participanții la ea au urmărit cu admirație cronica succintă a făcând o retrospectivă a evenimentelor ce au precedat în anii 80 ai secolului trecut decretarea limbii de stat cu grafia ei firească, cea latină.

 Directorul Bibliotecii publice raionale, Nelea Volcov, a prezentat un discurs despre importanța limbii materne, invocând numele scriitorilor care au luptat pentru revenirea la graiul strămoșesc, în haina latină, iar subsemnatul a recitat poeziile “Limba țării mele“ de Nicolae Costenco și propriile versuri “Cuvântul”. În continuare, elevi din LT “D.Cantemir” și Gimnaziul “M.Eminescu” au recitat poezii despre limbă de Alexe Mateevici, autorul imnului țării, Grigore Vieru, Dumitru Matcovschi, Nicolae Dabija, Ion Hadârcă, au ascultat cu luare aminte mesajul patriotic al cântecelor cuplului Doina și Ion-Aldea Teodorovici ș.a.

 Anual Sărbătoarea Națională ”Limba Noastră” este marcată cu manifestări de înalt patriotism, de regăsire a rădăcinilor, consemnată prin poezie, cântec și joc, prin repunerea în drepturi a vechilor tradiții populare și a momentelor care le-au marcat istoria, depuneri de flori la monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfânt, la busturile clasicilor literaturii naționale, amplasate în Gradina Publică ,,Ștefan cel Mare” din Chișinău, sărbătoarea finalizându-se printr-un concert susținut în Piața Marii Adunări Naționale. În primii ani ai sărbătorii, fiecare 31 august aducea cu sine și dezvelirea a câte un bust pe Aleea Clasicilor din Chișinău.  

 Tradițional, în orașele și satele țării în această zi se organizează o suită întreagă de manifestații culturale: de la expoziţii, prezentări de carte, master class-uri, evoluții ale colectivelor artistice, până la lupte în stil medieval. De asemenea, la Biblioteca Naţională este vernisat Salonul Internaţional de Carte, unde sânt prezente mii de titluri de carte, realizate de edituri din țară și din străinătate.

 În contextul sărbătorii „Limba Noastră” ținem să amintim că în patrimoniul spiritual al neamului sânt multe daruri moştenite de la înaintaşi, însă cel mai mare dar este limba noastră română, în care ne exprimăm identitatea şi comuniunea între generaţii, îl chemăm pe Dumnezeu în rugăciune, în care descriem frumuseţile locurilor natale şi ale sufletului. Or, limba maternă nu este doar un simplu mijloc de comunicare funcţională în societate, ci este o parte constitutivă a modului nostru propriu de a fi în lume şi de a cultiva comuniunea etnică în ţară şi pretutindeni, ca neam și popor.

 Activitatea de anvergură consacrată Sărbătorii Naționale “Limba Noastră” de la Biblioteca publică raională s-a încheiat cu sacrul îndemn: păstraţi în suflet graiul matern, să vă mândriţi mereu cu limba ce-o vorbiţi, oriunde vă veţi afla. Cât mai există lmba și cultura unei națiuni, va exista și țara!

  Ion Domenco

Imprimare