SUNTEM UN NEAM, UN GRAI, O ISTORIE, UN CÂNTEC

  Comuna Moșna din județul Iași și satul Capaclia din raionul Cantemir desfășoară, împreună, deja a doua oară, pe parcursul lunii iunie, Festivalul Moldovenilor, cu implicarea primarilor localităților, colectivelor folclorice de pe ambele maluri ale Prutului. Prima parte a evenimentului, ghidat de primarii Georgel Popa și Ilie Stavilă, a avut loc pe 12 iunie la Moșna, unde a participat o delegație din Capaclia, iar la 19 iunie – în aceeași componență – la Capaclia.

 Pe lângă ansamblurile din cele două localități, pe scena Festivalului au urcat nume cunoscute ale muzicii populare din România și R. Moldova – Constantin Bahrin, Ion Paladi, Silvia Zagoreanu, Alexandru Cucu, ansamblurile “Clopoțel” și “Sânzâienele” din Capaclia, ambele ghidate de Pavel Bahnaru, tineri interpreți din sat, precum și colectivul de dansatori „Mocăncuța” din satul Cociulia.

 Primarul satului Capaclia, Ilie Stăvilă, a comunicat că și de astă dată, Festivalul Moldovenilor, s-a transformat într-un veritabil spectacol de joc şi cântec popular, demonstrare a portului popular moldovenesc. Localitățile Moșna din județul Iași și satul Capaclia din raionul Cantemir au accesat în anul 2020 un proiect de cooperare transfrontalieră prin intermediul Programului Operațional Comun România-Republica Moldova, cu finanțare prin Instrumentul European de Vecinătate, care vizează promovarea culturii locale și păstrarea patrimoniului istoric din teritoriile beneficiarilor implicați.

  În adresarea sa către cei prezenți, primarul Ilie Stăvilă a menționat următoarele: „Ne bucurăm mult că actuala ediție a Festivalului a consolidat colaborarea dintre satul Capaclia și comuna Moșna, această apropiere capătă culoare și confirmare. Participăm cu drag cu grupurile folclorice ,,Sânzienele” și „Clopoțel” la acest Festival, la alte activități ce valorifică tradițiile moldovenilor de pe malurile Prutului. Mulțumim domnului primar Georgel Popa, colectivelor folclorice, interpreților de muzică populară de dincoace și de dincolo de Prut, pentru implicare, pentru promovarea tezaurului folcloric autentic. Am rămas încântați de vizita în comuna Moșna, care are un patrimoniu cultural ce include monumente, manuscrise și tradiții culturale. Totodată, avem și noi, în Capaclia, tradiții culturale ce merită a fi promovate. Mă refer aici nu numai laa împătimiții de cântec și dans, veritabilele talente de tineri interpreți din Capaclia, dar și la frumoasele noastre tradiții, locurile turistice ce merită aa fi vizitate și promovate, cum sunt faimoșii Codri Tigheci, cu o variată și bogată faună și floră, Fântâna Zânelor, cu apă ca lacrima, ș.a.,or, legăturile dintre cele două entități constituie o oportunitate excelentă pentru dezvoltarea instrumentelor/ metodelor din vechi timpuri pentru a atrage atât tinerii spre tradiții, cât și admiratorii de a vizita obiectivele turistice. Sperăm mult ca relațiile bilaterale să ajute ambele unități administrativ-teritoriale în soluționarea problemei comune: dezvoltarea patrimoniului local prin intermediul tinerilor și al turiștilor”.
 La rândul lor, oaspeții din Moșna s-au arătat satisfăcuți de dorința locuitorilor satului Capaclia de a păstra și promova inestimabilul tezaur folcloric al neamului. Primarul de Moșna, Georgel Popa, a declarat:”Am moștenit de la înaintași un patrimoniu cultural extrem de valoros și avem datoria de a-l face cunoscut și de a-l duce mai departe. Ne-am propus un obiectiv nobil, de durată – conservarea și protejarea patrimoniului cultural și promovarea zonei transfrontaliere România – Republica Moldova. Localitățile noastre sunt două localități retrase, cu particularități similare, care găzduiesc adevărate perle naționale – Cetatea geto-dacică din Moșna, biserica Sfinții Voievozi Moșna, Rezervația naturală Codrii Tigheciului, ș.a., care merită să fie vizitate. Atât istoria, cât și cadrul geografic, au generat tradiții și obiceiuri similare în cele două comunități locale. Acest fapt generează necesitatea creării unei baze de date care să includă patrimoniul cultural și istoric al celor două comunități, să cunoască și să promoveze patrimoniul cultural și istoric local. În acest sens avem nevoie de implicarea autorităților publice, comunităților locale care au șansa de a beneficia de moștenirea unui patrimoniu și a unor tradiții culturale pentru a dezvolta noi proiecte cultural-artistice. Există idei suficiente, important e să coincidă și viziunea celor care conduc astfel de comunități”.

  Ion Domenco

Imprimare