Data de 15 ianuarie are, în cultura românescă, două semnificații importante:este marcată ziua poetului Mihai Eminescu (născut pe 15 ianuarie 1850), iar din anul 2011, la această dată este sărbătorită și Ziua Culturii Naționale.
   O adevărată sărbătoare a fost organizată și desfășurată, cu acest prilej, de către Biblioteca Publică Raională(BPR) și LT “Dimitrie Cantemir” din orașul Cantemir, cu participarea colaboratorilor BPR, profesorilor și elevilor liceului.
   În debutul evenimentului, moderatoarea Marina Doina, elevă a LT “Dimitrie Cantemir”, a menționat că Mihai Eminescu a fost un mare poet, prozator, dramaturg şi jurnalist, socotit de critica literară postumă drept cea mai importantă voce poetică din literatura română. Opera lui însumează 46 volume cu peste 14.000 de file, traduse în peste 150 de limbi, cu ecouri în 250 de țări. Eminescu avea o bună educaţie filosofică, opera sa poetică fiind influenţată de marile sisteme filosofice ale epocii sale, de filosofia antică – de la Heraclit la Platon, de marile sisteme de gândire ale romantismului, de teoriile lui Arthur Schopenhauer, Immanuel Kant şi de teoriile lui Georg Wilhelm Friedrich Hegel.
   La fel, bibliotecara Natalia Lungu și profesoara de limbă și literatură română a LT “D.Cantemir”, Maria Arseni, au comunicat că Luceafărul poeziei noastre a fost activ în societatea „Junimea”, a fost redactor la ziarul „Timpul”. A publicat primul său poem la vârsta de 16 ani, iar la 19 ani a plecat să studieze la Viena. Deşi a trăit doar 39 de ani, a lăsat posterităţii o amplă creaţie literară – poezii, proză, dramaturgie – şi publicistică. Manuscrisele lui Eminescu, adunate în 46 de volume, au fost dăruite Academiei Române de Titu Maiorescu, în 25 ianuarie 1902. Cu regret, poetul a avut parte doar de un singur volum antum, Poesii, compus din poemele publicate de-a lungul vieții în revista Convorbiri literare a societății Junimea, din care făcea parte. Printre operele notabile se numără Luceafărul, Odă (în metru antic) și cele cinci Scrisori (I, II, III, IV și V). Eminescu a murit la 15 iunie 1889, la Bucureşti. Despre marele poet român, Tudor Arghezi a scris: „Fiind foarte român, Eminescu e universal”.
   După cum ne-a relatat bibliotecara Zinaida Surdu, participanții la activitatea cultural-artistică de omagiere a Luceafărului, de la nașterea căruia s-au împlinit 173 de ani, au savurat cu plăcere nemuritoarele poezii eminesciene, dar și citate din opera poetului – Sara de peal, La steaua, Lacul, O, rămâi, Când amintirile.., Ce e amorul, ș.a., prezentate de liceenii N.Capră, L.Leu, M.Știrbu, M.Doina, M.Doina, C.Olteanu, C.Miron, G.Miron, D.Axenti, C.Gurgurov, R.Balan, E.Ursachi, B.Axenti, L.Bagrin, precum și melodii pe versurile marelui înaintaș, interpretate cu ardoare de Dumitru Cozlov, Andriana Beșleagă și Elman Rotaru
Pe lângă plopii fără soț și Pentru ea.

   Motivul pentru care a fost aleasă ziua lui Eminescu Zi a Culturii Naţionale este că este poetul „nepereche” al neamului românesc, că personalitatea marcantă a lui – nu doar în literatură, ci şi în jurnalism ori în filosofie – i-a impresionat atât pe contemporanii săi, cât şi pe cei din generaţiile următoare. Inteligenţa lui, cultura de nivel european, bogăţia şi farmecul limbajului eminescian nu au rămas neobservate, fiind apreciate, generațiile prezente și viitoare având datoria de a studia, a nu da uitării acest inegalabil tezaur, ci a le promova neostenit.

Ion Doru

Imprimare