Agenția
„APELE MOLDOVEI” Asociația de mediu
“INQUA-Moldova”
PLANUL DE GESTIONARE
al subbazinului hidrografic LARGA
CICLUL I, 2019-2024
Chișinău – 2019
PLANUL DE GESTIONARE
al subbazinului hidrografic LARGA
CICLUL I
2019-2024
Chișinău – 2019
CZU XXX
Elaborat de către:
Asociația de Mediu și Studiere a Cuaternarului în Moldova „INQUA MOLDOVA” în baza contractului (nr. IFSP/GRT-11/T-C2 din 14.05.2018), cu suport financiar oferit de Proiectul SDC-ADA ”Consolidarea cadrului instituțional în sectorul alimentării cu apă și sanitație din Republica Moldova”.
Autori: Au contribuit:
Gîlcă Gavril
Zgîrcu Natalia
Jeleapov Ana
Jeleapov Victor
Iurcu Valentina
Bacal Petru
Știrbu Svetlana Overcenco Aureliu
Nebunu Artur
Mustea Mihail
Lozan Aurel
Talpă Nicolae
Jechiu Irodion
Zgîrcu Ion
Draftul Planului de Gestionare a fost aprobat de către Comitetul subbazinului hidrografic Larga.
Procesul verbal Nr. X din 11.11.1111
Donatorii nu își asumă responsabilitățile pentru
consecințele cauzate de beneficiarul de granturi
Opiniile prezentate în prezenta lucrare, aparțin autorilor
și nu prezintă neapărat opinia instituțiilor finanțatoare.
Descrierea CIP a Camerei Naţionale a Cărţii
Planul de Gestionare a subbazinului r.Larga/ Gîlcă Gavril; Natalia Zgîrcu; Valentina Iurcu; Ana Jeleapov; Petru Bacal; Victor Jeleapov; Mihai Mustea; Svetlana Știrbu
Ciclul I, 2019-2024;. – Chişinău, _____________, 2019
(Tipografia:XXXXX SRL). – XX pag,
ISBN xxx-xxx-xxx-x-x
Machetă: Irodion Jechiu
ISBN © 2019
CUPRINS
ABREVIERI 4
INTRODUCERE 5
1. CARACTERISTICA GENERALĂ A SUBBAZINULUI HIDROGRAFIC LARGA 7
1.1. Condițiile climatice 7
1.2. Structura geologică și condițiile hidrogeologice 7
1.3. Apele de suprafață 8
1.4. Solurile 8
1.5. Ecosistemele naturale 9
1.6. Identificarea corpurilor de apă și aprecierea resurselor de apă 9
1.6.1. Corpuri de apă de suprafață 9
1.6.2. Corpuri de apă subterană 10
2. EVALUAREA IMPACTULUI ANTROPIC ASUPRA CORPURILOR DE APĂ 12
2.1. Tipuri de presiuni 12
2.2. Surse de poluare punctiformă 13
2.2.1. Populația și localitățile 14
2.2.2. Activități economice și industriale 14
2.2.3. Deșeurile (gunoiștile) și depozitele de substanțe chimice 16
2.3. Surse de poluare difuză 16
2.3.1. Utilizarea terenurilor și agricultura 16
2.3.2. Complexele zootehnice 17
2.4. Modificări hidromorfologice și hidrologice 17
2.4.1. Acumulările de apă 17
2.4.2. Diguri și canale 19
2.5. Identificarea riscului de neatingere a obiectivelor de mediu 20
3. PROGRAMUL DE MONITORING AL APELOR DE SUPRAFAȚĂ ȘI SUBTERANE 21
3.1. Monitoringul apelor de suprafață 22
3.2. Starea ecologică și chimică a corpurilor de apă în subbazinul r. Larga 22
3.3. Starea apelor subterane 26
4. ANALIZA ECONOMICĂ A UTILIZĂRII APEI 27
4.1. Reglementarea juridică națională a folosirii și protecției apelor 27
4.2. Particularitățile și tendințele consumului apelor 28
4.3. Analiza economică a serviciilor centralizate de alimentare cu apă 30
4.4. Mecanismul economic de recuperare a costurilor de folosință și protecție a apelor 33
4.4.1. Tarifele pentru serviciile publice de alimentare cu apă 33
4.4.2. Taxa pentru apă 36
4.4.3. Finanțarea sectorului 37
5. PROGRAMUL DE MĂSURI 38
5.1. Surse posibile de finanțare identificate, pentru implementarea Programului de Măsuri 46
5.1.1 Finanțatori la nivel național 46
5.1.2. Finanțatori de nivel internațional 46
6. AUTORITĂȚILE COMPETENTE 48
7. PUNCTE DE CONTACT 48
8. INFORMAREA, CONSULTAREA ȘI PARTICIPAREA PUBLICULUI 48
BIBLIOGRAFIE 49
ANEXE 51
ABREVIERI
AAM Agenția Apele Moldovei
ANRE Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică
APM Apă potabilă și menajeră
AT Apă tehnică
BH Bazin hidrografic
BHL Bazinul hidrografic al r.Larga
BST Black Sea Trust
CA Corp de apă
CAPM Corpuri de apă puternic modificate
CAR Corp de apă de tip rîu
CAS Corpuri de apă subterană
DCA DCA Directiva Cadru Apa
DEM Modelul numeric al terenului (digital elevation model)
EPIRB Proiectul Protecția Mediului din Bazinele Hidrografice Internaționale
FISM Fondul de Investiții Sociale din Moldova
FPSIR Concept Factor de presiune-Presiune-Stare-Impact-Răspuns
ICPDR Comisia Internațională pentru Protecția Fluviului Dunărea
IEG Institutul de Ecologie și Geografie
IES Inspectoratul Ecologic de Stat
IPM Inspectoratul pentru Protecția Mediului
AM Agenția de Mediu
JFS Studii de teren comune efectuate în cadrul proiectului EPIRB
L. a. Lac de acumulare
OB Obiectiv de mediu conform DCA
PGBHL Planul de Gestionare a Bazinului Hidrografic Larga
PGBRP Planul de Gestionare a Bazinului Râului Prut
PRBAR Raportul Analiza Bazinului Hidrografic a Bazinului Râului Prut, zonă pilot în Republica Moldova 2013
SHS Serviciul Hidrometeorologic de Stat din Republica Moldova
UNDP Programul de Dezvoltare al Națiunilor Unite
INTRODUCERE
Republica Moldova, în calitate de țară asociată la UE, își asumă responsabilitatea să armonizeze legislația în domeniul apelor la Directiva Cadru privind Apa a Uniunii Europene (DCA). Scopul principal al acestei Directive constă în atingerea unei stări bune a tuturor resurselor de apă și protecția acestora prin prevenirea deteriorării și asigurarea unei durabilități pe termen lung. Totodată, această Directivă mai asigură o abordare inovatoare în ceea ce privește gestionarea resurselor de apă bazată pe o abordare bazinală, luînd în considerare limitele naturale ale bazinelor hidrografice.
La nivel național, adaptarea și armonizarea DCA este reflectată în Legea Apelor a Republicii Moldova, adoptată prin Hotărîrea de Guvern nr.272 din 23.12.2011. Astfel, printre obiectivele, atît a Directivei Cadru privind Apa, cît și a Legii Apelor Republicii Moldova, un rol primordial revine elaborării Planurilor de gestionare al bazinelor hidrografice (PGBH).
Prezentul PGBH este elaborat pentru rîul Larga în limitele raionului Cantemir și parțial Cahul, pentru perioada anilor 2019-2024 de Asociația Republicană de Mediu și Studiere a Perioadei Cuaternare din Molodva “INQUA-Moldova”, în cadrul proiectului „Revitalizarea ecosistemelor sub-bazinale ale rîului Larga prin aplicarea managementului integrat al resurselor de apă, în scopul îmbunătățirii stării apei și situației social-ecologice pe întreg tronsonul rîului”. Baza acestei cooperări în elaborarea PGBH, a servit Programul de Suport (granturi) pentru proiecte mici oferite ONG-urilor în domeniul managementului integrat al resurselor de apă și Contractului încheiat cu Agenția „Apele Moldovei” (nr. IFSP/GRT-11/T-C2 din 14.05.2018), cu suport financiar oferit de Proiectul SDC-ADA ”Consolidarea cadrului instituțional în sectorul alimentării cu apă și sanitație din Republica Moldova”.
Planul de Gestionare a Bazinului Hidrografic Larga (PGBHL), este elaborat conform metodologiei Directivei Cadru a Apei din Uniunea Europeană (DCA) și Legii Apelor nr. 272 din 23.12.2011.
Planul de Gestionare a Bazinului Hidrografic pentru r. Larga se bazează suplimentar pe abordările și metodologia propusă în ghidurile și comentariile oferite de grupul de experți al proiectului EPIBR: documentul orientativ cu privire la hidromorfologia și caracterizarea fizico-chimică pentru Analiza Presiunilor și Impactului/Evaluarea Riscurilor în conformitate cu DCA a UE.
Sursele primare de informații necesare pentru elaborarea PGBH sunt: raportul inițial privind analiza bazinului hidrografic Prut (An analysis of the Prut river basin in the territories of Ukraine and the Republic of Moldova), rapoartele privind delimitarea, cartarea și clasificarea corpurilor de apă (de suprafață și subterane), materialele cartografice (ortofotoplanurile, hărțile la scara 1 : 50 000), date statistice colectate de la Biroul Național de Statistică (Anuarul Statistic al Republicii Moldova (1990-2013)), Inspectoratul pentru Protecția Mediului (Anuarele IES/IPM (2007-2018)), Serviciul Hidrometeorologic de Stat (Anuarele cu datele de monitorizare privind calitatea și cantitatea apei), Agenția de Mediu (Rapoarte privind calitatea apei) și Agenția „Apele Moldovei” (Raportul 1 de Gospodărire a Apelor, Apele Moldovei). Pentru reprezentarea spațială a elementelor mediului bazinului hidrografic Larga a fost utilizat QGIS.
Scopul Planului de Gestionare este de a îmbunătăți procesul de utilizare corectă a resurselor de apă și este destinat tuturor autorităților responsabile de gestionarea apelor din cadrul subbazinului – autorităților publice raionale și locale, utilizatorilor de apă, etc.
Acest PGBH include o caracterizare generală a bazinului hidrografic Larga, evaluarea stării apelor de suprafață și a celor subterane; principiile de identificare și delimitare a corpurilor de apă de suprafață (rîuri și lacuri) și a celor subterane.
La stabilirea obiectivelor de mediu, în conformitate cu DCA s-au luat în considerare presiunile semnificative identificate asupra resurselor de apă și delinierea corpurilor de apă (conform claselor de calitate), precum și excepțiile de la atingerea „stării/potențialului ecologic și chimic bun” pentru următorul ciclu (2019-2024). Potrivit DCA au fost luate în calcul trei tipuri importante de presiuni: poluarea din surse punctiforme; poluarea din surse difuze și modificările hidro-morfologice, identificate în bazinul rîului. Procesul de evaluare a presiunilor antropice și a impactului acestora la nivelul corpurilor de apă constă din următoarele etape importante:
• Identificarea principalelor activități și presiuni antropice;
• Identificarea presiunilor semnificative;
• Evaluarea impactului;
• Identificarea corpurilor de apă aflate la riscul neatingerii obiectivelor de mediu.
În cadrul PGBH o atenție considerabilă este acordată analizei economice a utilizării resurselor de apă, care nemijlocit contribuie la afectarea stării resurselor de apă din cadrul subbazinului rîului Larga, inclusiv industria locală, captările de apă și deversările de ape uzate, agricultura, transporturile, etc.
Pentru elaborarea unui plan eficient de gestionare a bazinului hidrografic este absolut necesar să se îmbunătățească și să crească gradul de conștientizare și interpretare comună a factorilor de decizie, a autorităților competente în managementul apei, a utilizatorilor de apă și a populației în general, în ceea ce privește PGBH al DCA, lucru ce se poate realiza prin intermediul consultărilor publice.
Nucleul PGBH va fi Programul de Măsuri (PM), care are drept scop atingerea obiectivelor de mediu, stabilite pentru toate corpurile de apă (stare bună). Programul de Măsuri se bazează pe analiza condițiilor inițiale din cadrul bazinului (studiului diagnostic), presiunile antropice semnificative și impactul acestora asupra resurselor de apă. Programul de măsuri se rezumă la reducerea progresivă a poluării din surse punctiforme și difuze, recuperarea costurilor pentru consumul de apă, utilizarea durabilă a resurselor de apă, analiza economică detaliată pentru identificarea modului actual de utilizare a resurselor de apă, Strategiei de Apă și Sanitație 2014-2027, precum și alte programe, care fac referire la resursele de apă.
Estimarea presiunilor asupra resurselor de apă din cadrul bazinului râului Larga se fa efectua pe baza analizei datelor de monitoring, rapoartelor Inspecțiilor Ecologice raionale (Cantemir și Cahul), dar și expedițiilor, care au fost organizate în cadrul proiectului pe parcursul perioadei august 2018 – mai 2019.
Principalele probleme apărute pe parcursul elaborării PGBH au fost: lipsa accesului la bazele de date cu privire la volumele și calitatea deversărilor de ape uzate, lipsa de experiență în elaborarea Planurilor de Gestionare a Bazinelor Hidrografice, precum și necesarul de experți în domeniul elaborării corecte a planurilor de management al resurselor de apă, etc.
Pentru punerea în aplicare a PGBH, Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului este responsabil să elaboreze planuri de acțiuni pentru fiecare din subdiviziunile sale, cu referire la implementarea eficientă a acestor PGBH. Astfel, Agenția „Apele Moldovei” și Direcția Bazinieră sunt responsabile pentru gestionarea resurselor de apă de suprafață, precum și gestionarea resurselor de apă subterană, ce se află sub jurisdicția Agenției pentru Geologie și Resurse Minerale, monitorizarea apelor subterane este încredințată Expediției hidrogeologice (EHGeoM), care este în subordinea directă a Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului al Republicii Moldova. Punerea în aplicare a monitorizării apelor de suprafață se face de către Agenția de Mediu prin intermediul Laboratorului de Referință, iar monitorizarea calității apei în punctele de captare a apei potabile și a zonelor de agrement și recreere, este în subordonarea Centrului Național de Sănătate Publică din cadrul Ministerului Sănătății.
1. CARACTERISTICA GENERALĂ A SUBBAZINULUI HIDROGRAFIC LARGA
1.1. Condițiile climatice
BH al rîul Larga este situat în partea sud-vestică a Republicii Moldova, regiune caracterizată de clima temperat-continentală, influenţată de masele de aer mediteraneene, cu ierni blînde. Temperatura medie anuală a aerului constituie 9°-10°C. Precipitaţiile în medie sunt de 400-480 mm și sunt prezente, de regulă, sub formă de ploi torențiale în perioada caldă a anului. În sezonul estival se resimte deficitul de umiditate și este însoțit de secete.
1.2. Structura geologică și condițiile hidrogeologice
BH al rîului Larga este situat în partea de sud a Republicii Moldova şi intră în componenţa administrativă a raionului Cantemir. Din punct de vedere geomorfologic, aria pilot este situată în limitele Cîmpiei Moldovei de Sud (Dealurile Tigheciului) şi se caracterizează printr-un relief afectat de alunecări de teren şi rîpi-vîlcele. Cotele absolute ale terenului în limitele BH Larga, variază de la +6 m pînă la +307 m (fig. 1).
Caracterizarea structurii geologice şi a condiţiilor hidrogeologice a zonei de studiu se bazează pe cercetările geologo-hidrogeologice [18-20, 22, 23], precum şi pe informaţia obţinută în baza rezultatelor activităților de forare şi probare a sondelor de exploatare realizate anterior în regiunea bazinului pilot.
Structura geologică se caracterizează prin prezența sedimentelor sistemelor de la arhaică pînă la cea antropogenă. Descrierea structurii geologice se va începe de la sedimentele etajului sarmaţianului superior, care se amplasează pe orizontul acvifer principal. Sedimentele de vîrsta sarmaţianului superior (scutul codrinian) sînt aşezate discordant pe cele ale sarmaţianului mediu. Cotele absolute ale acoperişurilor sedimentelor sarmaţianului superior sunt -80,0 m ÷ -60,0 m., litologic sedimentele fiind reprezentate de argile cu pete brune-ruginii, nisipoase, granulare fără rămăşiţe faunistice vizibile.
În stratul de argile se întîlnesc straturi de nisipuri cuarţoase, de granulaţie fină şi măruntă de culoare cenuşie. Grosimea straturilor de nisip, de obicei, nu depășește 4-6 m. Frecvent are loc substituirea faciesurilor acestora cu argile. În plan, cele din urmă sunt reprezentate în formă de lentile. Grosimea maximală este de ~150 m.
Mai sus pe secţiune sunt situate sedimentele sarmaţianului superior-meoţian (scutul cahulian), aşezate în concordanţă pe sedimentele sarmaţianului superior. Acoperişul sedimentelor este aşezat la cotele absolute de + 55 ÷ + 160 m. Grosimea lor depinde de cota absolută a suprafeţei terestre. Litologic sedimentele sînt reprezentate prin argile azurii, şi verzui-cenuşii cu pete ruginii-galbene, compacte, granulare, uneori stratificate şi nisipoase, fără rămăşiţe faunistice vizibile. Straturile de nisipuri se întîlnesc mai des, decît în argile de vîrsta sarmaţianului superior, ele fiind mai consecvente la întindere. Grosimea acestora este destul de variabilă de la 1 la 10 m, fiind reprezentate de nisipuri cenuşii, cuarţoase, fine şi micro- granuloase. Sedimentele antropogene (cuaternare) sînt aşezate pe o suprafaţă întinsă. În general acestea sunt reprezentate de sedimente aluviale-deluviale, cu grosimea de pînă la 10 m. Litologic acestea sînt argile nisipoase loessoidale cu straturi de nisipuri.
În BH al rîului Larga, în localitățile Lingura și Cîrpești sunt răspîndite zăcăminte de nisip și argilă, care în proporții mici sunt utilizate de către populație în mod neautorizat pentru necesități casnice. În satul Lărguța poate fi întîlnită bentonită, care, însă nu se exploarează.
1.3. Apele de suprafață
BH al rîului Larga, afluent al rîului Prut, străbate circa 35 km, prin 11 localități întrunite în 6 unități teritorial-administrative, situate în raionul Cantemir: s. Lărguța, s. Cîrpești, com. Lingura (s. Lingura, s. Crăciun, s. Popovca), s. Tartaul, com. Ciobalaccia (s. Ciobalaccia, s. Victorovca, s. Flocoasa), com. Gotești (s. Gotești, s. Constantinești).
Afluenții r. Larga sunt reprezentați de mici cursuri de apă precum:
a) rîulețul Valea Largii (s. Cîrpești), cu lungimea de 4,0 km. Pe teritoriul s. Cîrpești mai sunt 3 rîpi, care alimentează r. Larga. De asemenea în regiune mai sunt amplasate 3 iazuri, utilizate pentru piscicultură și adăpatul vitelor.
b) rîulețul Lingura din localitatea Lingura. Acesta traversează pe o lungime de cca. 1,0 km, pe cînd
c) rîpa Ilașcova, cu apă, din aceiași localitate se întinde pe o lungime de aproximativ 500 m. De asemenea, în această regiune, mai sunt construite 2 iazuri, gestionate de autoritatea publică locală.
d) alte 3 rîulețe alimentează r. Larga în regiunea comunei Ciobalaccia, unde rîul traversează o lungime de cca. 15 km. În comuna respectivă mai există un iaz (cca. 40 ha) gestionat de către primărie, pentru folosință generală.
Aprecierea resurselor de apă ale rîului Larga a fost efectuată utilizînd metode indirecte din considerentele lipsei posturilor de monitoring hidrologic în cadrul bazinului. Astfel, în baza metodologiei descrise în cadrul documentului normativ național privind determinarea caracteristicilor hidrologice [6] a fost estimat că debitul mediu al rîului Larga este 0,27 m3/s, debitul specific constituie 1,77 l/s km2, stratul scurgerii de apă este egal cu 35,5 mm (fig. 1) iar volumul scurgerii de apă – 8,4 mil. m3 (tab. 1).
Tabelul 1. Caracteristicile hidrologice ale rîului Larga
Numele corpului de apă-râu Lungimea, km Suprafața bazinului, km2 Debitul mediu, m3/s Debitul specific, l/s km2 Stratul scurgerii de apa, mm Volumul scurgerii de apa, mil. m3
Larga 37,6 150 0.27 1,77 35,5 8,4
1.4. Solurile
Suprafața totală a terenurilor din spațiul hidrografic al rîului Larga constituie 24242 ha, dintre care:
• terenuri agricole – 20973 ha,
• terenuri arabile – 11853 ha
• terenuri ocupate sub plantații multianuale – 2530 ha
• pășuni – 2552 ha
• terenuri ocupate cu plantații forestiere – 1274,4 ha
• fîșii forestiere de protecție – 59 ha
• rîpi – 201,5 ha
• alunecări de teren – 107,8 ha
• terenuri inundabile – 2240 ha (com. Gotești).
Învelişul de sol este prezentat de cernoziomurile tipice slab humificate şi carbonatice, caracterizate printr-o structură granuloasă mare și bogate în diferite forme de carbonați. În perioada estivală sunt înregistrate secetele. Ca rezultat s-au observat diverse forme de eroziune a solurilor, în special pe pante, iar pe alocuri, se evidențiază clar manifestarea proceselor de deșertificare.
1.5. Ecosistemele naturale
Printre ecosistemele naturale din subbazinul rîului Larga, pot fi evidențiate prioritar cele terestre – forestiere, ce ocupă cca 1274,4 ha și sunt reprezentate de comunități forestiere de gorun, gorun și frasin, arboreturi de stejar pedunculat cu porumbar; pășuni ~ 2552 ha, acoperite de vegetație ierboasă.
1.6. Identificarea corpurilor de apă și aprecierea resurselor de apă
Potrivit Directivei Cadru a Apelor (DCA) „Corp de apă de suprafață înseamnă o parte distinctă și semnificativă a unei ape de suprafață, cum ar fi un lac, un rezervor, un curs de apă, râu sau canal, o parte a unui curent de apă, râu sau canal, o apă de tranziție sau un segment din apele de coastă„ [4].
Procesul de delimitare a corpurilor de apă de suprafață și cele subterane, din cadrul bazinului râului Prut (inclusiv și bazinul r. Larga), a fost efectuat în anul 2013, în cadrul proiectului EPIRB. Astfel, delimitarea, atât pentru apele de suprafață, cât și cele subterane, a fost preluată din acest proiect. Procesul de delimitare a inclus câteva etape, conform unor parametri și criterii prestabiliți.
1.6.1. Corpuri de apă de suprafață
Metoda utilizată pentru delimitarea corpurilor de apă are drept scop identificarea locului și limitelor corpurilor de apă de suprafață în funcție de caracterizarea inițială în conformitate cu metodologia descrisă mai jos:Corpurile de apă de suprafață din cadrul bazinului hidrografic au fost identificate ca aparținînd uneia dintre următoarele categorii de ape:
• de suprafață – râuri sau corpuri de apă de suprafață puternic modificate.
• Fiecare corp de apă de suprafață din cadrul bazinului hidrografic corespunde ecoregiunii a 12-a (Provincia Pontică).
• Ulterior, fiecare categorie de ape de suprafață, corp de apă de suprafață din cadrul bazinului hidrografic a fost atribuit unui tip de ape de suprafață. Aceste tipuri au fost definite, folosindu-se sistemul „A” a DCA.
În cadrul bazinului hidrografic Larga a fost delimitat 1 singur corp de apă de suprafață (fig. 2).
1.6.2. Corpuri de apă subterană
Conform PGBRP [12,16] a fost identificat că în cadrul subbazinului hidrografic Larga, principalele straturi acvifere și, respectiv, corpuri de apă subterane sunt: Holocen aluvial, Ponțian, Cretacic-Silurian, Sarmațianul mediu (Congerian), Sarmațianul Superior – Meoțian.
Corpul de apă Holocenic, localizat în văile rîurilor şi vîlcelelor (fig. 3), este unul din sursele de apă ale populației locale, forma de captare fiind izvoarele şi fîntînile de mină (tab. 2). Rocile înmagazinate cu apă, sunt preponderent, luturile şi nisipurile cu straturi subţiri de pietriş şi prundiş, grosimea straturilor acvifere nu depăşește 1-5 m. Componenţa chimică a apelor diferențiază, mineralizare fiind de 1-3 g/l, deseori apele sînt poluate cu nitraţi. Debitele fîntînilor sunt 0,5-0,7 l/sec (43 m3/24h – 60 m3/24h), debitele sondelor constituie 0,8-1,8 l/sec (69 m3/24h – 155 m3/24h). Alimentarea orizontului acvifer se efectuează din contul infiltrării precipitaţiilor atmosferice, iar în perioada revărsărilor – prin infiltrarea apelor din rîuri.
Tabelul 2. Starea fîntînilor de mină şi izvoarelor, 2018 [IES 2018]
Localitatea Fîntîni Izvoare
Amenajate Total Amenajate Total
s. Ciobalaccia 5 70 0 0
s. Cîrpești 0 65 0 1
s. Constantinești 0 10 0 2
s. Crăciun 0 13 0 2
s. Flocoasa 1 16 0 0
s. Lingura 1 60 0 0
s. Popovca 0 1 0 0
s. Tartaul 5 74 1 3
s. Victorovca 2 20 0 1
Corpul de apă subterană Ponțian nu este pe larg răspîndit în limitele BH Larga (fig. 4). Rocile înmagazinate cu apă sînt straturile de nisip de diferită componenţă, în principal, de granulaţie fină, mai rar calcar-cochilier poros. Grosimea sedimentelor înmagazinate cu apă se schimbă de la 0,5 m pînă la 30 m, crescînd în direcţia sud (în direcţia scufundării) şi ajunge la 100 m şi mai mult. Orizontul acvifer are o răspîndire sporadică. Adîncimea apelor subterane se schimbă de la 1-5 m pînă la 50 m, deseori fiind de 5-15 m. Apele orizontului ponțian, în principal, sunt fără presiune, mai rar de la 1,0 pînă la 30,0 m, însă o dată cu mărirea grosimii rocilor în locurile scufundării sub rocile mai tinere, mărimea presiunii creşte pînă la 100 şi mai mulţi metri. Abundența orizontului nu este înaltă, debitele izvoarelor şi fîntînilor nu depăşeşte 1,0 l/sec. Mineralizarea apelor, de obicei, este de 1,0 g/l. Conform componenţei chimice, apele sunt de tipul hidrocarbonatice-sodice, hidrocarbonatice-sulfatice. În apele subterane se poate observa un conţinutul mărit de fluor (posibil, din contul supracurentului apelor subterane din orizonturile aşezate mai jos). Este necesar de menţionat, că calitatea apelor orizontului pontic nu este înaltă, mai ales în zonele unde el iese primul de la suprafaţă. Alimentarea orizontului acvifer se efectuează din contul infiltrării precipitaţiilor atmosferice. Apele subterane a sedimentelor pontice se folosesc pe larg de către populaţie în scopuri potabile şi menajere.
Corpul de apă subterană Sarmațianul Superior – Meoțian are o largă răspîndire pe întreg teritoriul zonei de studiu şi litologic este compus din straturi separate şi lentile de nisip, calcare cochiliere şi gresie, încarcerate în argile (fig. 5). Rocile de înmagazinare cu apă sunt, în principal, nisipuri granulate mărunt cu grosimea pînă la 15 m. Adîncimea nivelului apelor sub presiune variază de la 3 pînă la 30 m, mineralizarea apelor ajunge la 3 g/l. Complexul acvifer este slab îmbibat cu apă, debitele sondelor constituie 0,5-1,5 l/sec (43-130 m3/24h la scăderea 4-26 m.). În apele complexului dat este prezent un conţinut înalt de fluor (~1,5 mg/l). Utilizarea apei din complexul acvifer pentru aprovizionarea centralizată cu apă este limitată, din cauza cantităților neînsemnate de apă, răspîndirii locale a straturilor acvifere şi calităţii apelor subterane, ce nu corespund normelor sanitare conform unor componenţi (fluor, bor).
Figura 3. Corp de apă subterană Holocenic Figura 4. Corp de apă subterană Ponțian
Corpul de apă subterană Sarmațianul mediu (Congerian) este reprezentat de straturi de roci nisipo-argiloase în partea de superioară şi calcare cu straturi de marnă în partea de inferioară a sedimentelor. Rocile înmagazinate cu apă sînt nisipurile granulate fin şi calcarele (fig. 6). Apele sunt sub presiune. După componenţa chimică apele sînt slab mineralizate cu miros de hidrogen sulfurat, mineralizarea ajunge la 3 g/l, tipul apei – hidrocarbonatice-sulfatice, hidrocarbonatice-cloride sodice. Abundența este neînsemnată, debitele specifice sondelor nu depăşesc 0,5 l/sec.
Figura 5. Corp de apă subterană Sarmațianul Superior – Meoțian Figura 6. Corp de apă subterană Sarmațianul mediu (Congerian)
2. EVALUAREA IMPACTULUI ANTROPIC ASUPRA CORPURILOR DE APĂ
2.1. Tipuri de presiuni
Compartimentul studiului este dedicat evaluării impactului/presiunii antropice asupra corpului de apă Larga (fig. 2), estimării riscului de neatingere a obiectivelor de mediu conform Directivei Cadru Apa (DCA) și este important pentru aprecierea stării ecologice a rîului Larga și elaborarea programului de măsuri pentru gestionarea sustenabilă a resurselor de apă.
Realizarea studiului se bazează pe aplicarea metodelor preluate din documentele normative naționale și internaționale: Directiva Cadru Apa (DCA) și ghidurile de implementare a acesteia, Determinarea caracteristicilor hidrologice pentru condiţiile Republicii Moldova CP D.01.05-2012. Cod practic în construcții; Regulamentul cu privire la Cerințele de Calitate a apelor subterane (Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova 931 din 20.11.2013); Legea Apelor 272 din 2011, Documentul orientativ cu privire la hidromorfologia și caracterizarea fizico-chimică pentru Analiza Presiunilor și Impactului/Evaluarea Riscurilor în conformitate cu DCA a UE (proiectul EPIRB), etc.
Pentru reprezentarea spațială a elementelor mediului bazinului hidrografic Larga a fost utilizat QGIS. În calitate de surse de informare au constituit: Planul de Gestionare a Bazinului Hidrografic Prut (2017-2022), PRBAR, date statistice colectate de la Biroul Național de Statistică, Recensămîntul populației (2004, 2014), Inspectoratul Ecologic de Stat (Anuarele IES 2013-2017). Informația spațială utilizată a fost extrasă din cadrul Fondului național de date geospațiale al Republicii Moldova (geoportal.md), suportul informațional al Rapoartelor privind delimitarea, cartarea și clasificarea corpurilor de apă (de suprafață și subterane).
Impactul antropic asupra corpurilor de apă-râuri determină:
– modificări ale regimului hidrologic (cauzate de funcționarea lacurilor de acumulare, captarea apei pentru uz casnic, irigații si industrie; defrișări; etc).
– modificări ale caracteristicilor calitative (din cauza impactului activităților agricole, fermelor zootehnice, depozitelor de deșeuri, evacuării apelor netratate, etc.)
Pentru efectuarea evaluărilor presiunilor și impactului a fost utilizat conceptul FPSIR: Factor de presiune – Presiune – Stare – Impact – Răspuns (Măsură) (Driver-Pressure-State-Impact-Response) [6] care constă în identificarea legăturii de cauză-efect ce determină înrăutățirea stării corpului de apă dar și a măsurii ce trebuie întreprinsă pentru reabilitarea acesteia. Etapele de realizare a activităților sunt:
Caracterizarea inițială a resurselor de apă ale rîului Larga
Stabilirea factorilor de presiune ce influențează starea corpului de apă
Identificarea presiunilor potențiale și impactului antropic semnificativ asupra rîului
Estimarea riscului de neatingere a obiectivelor de mediul ale DCA
Conform informațiilor din PGBRP, r. Larga reprezintă un singur corp de apă – rîu. lungimea acestuia este de 37,6 km, suprafața bazinului hidrografic este de 150 km2. Pentru a identifica impactul antropic total, în prezentul raport a fost pus accentul pe:
I. Estimarea impactului surselor de poluare punctiformă:
(1) Evacuarea cantității totale posibile a apelor neepurate;
(2) Evacuarea cantității totale a apelor uzate evacuate.
II. Estimarea impactului surselor de poluare difuză din cauza:
(1) activităților agricole;
(2) fermelor zootehnice;
III. Estimarea impactului supra stării hidromorfologice cauzate de:
(1) acumulări de apă;
(2) diguri de protecție;
(3) canale de desecare;
IV. Estimarea impactului supra stării hidrologice indus de:
(1) activitățile agricole;
(2) urbanizare;
(3) acumulări de apă.
Pentru a identifica dacă corpul de apă se află la riscului de neatingere a obiectivelor de mediu DCA a fost utilizat principiul One-Out-All-Out. Acesta constă în atribuirea corpului de apă a riscului de neatingere a obiectivele de mediu în cazul în care cel puțin un criteriu de risc este depășit. Riscul total este compus din risc ecologic și riscul chimic: riscul ecologic este definit de 3 categorii de risc: poluarea cu substanțe organice, poluarea cu nutrienţi și alterările hidromorfologice, riscul chimic este definit de poluarea cu substanțe prioritare și cu alți poluanți, considerând valorile prag propuse în standardele de calitate a apei. Trebuie menționat că în prezentul raport nu se analizează informația privind calitatea apei.
Pentru a favoriza înțelegerea informației cu privire la caracteristicile rîului Larga și impactul antropic asupra acestuia s-a considerat oportună elaborarea pașaportului corpului de apă. Pașaport propus reprezintă un formular special care conține material ilustrativ (reprezentările spațiale ale utilizării terenului și ale altitudinilor din bazinul CA, a poziției CA in cadrul țării, diagrama cu repartiția procentuală a categoriilor utilizării terenului), tabele (cu date generale despre caracteristicile corpului de apă, componentele naturale și impactul antropic estimat asupra resurselor de apă, calității apei, stării hidromorfologice a CAR) și informație textuală descriptivă despre specificul CA.
2.2. Surse de poluare punctiformă
Impactul surselor de poluare punctiformă asupra stării corpului de apă Larga a fost identificat în baza aplicării mai multor metode: una directă și alta indirectă.
Metoda directă constă în calculul raportului între resursele de apă ale r. Larga și volumele de apă evacuate în corpul de apă. A fost constatat că cantitățile de apă utilizată și, respectiv, evacuată ce sunt înregistrate în sursele bibliografice oficiale nu influențează semnificativ starea rîului Larga.
Pe de altă parte, aplicarea metodei indirecte ce se bazează pe ipoteza că toate apele utilizate în gospodăriile țărănești sunt evacuate în rîuri nefiind tratate, a rezultat în altă concluzie. Metoda în cauză exprimă impactul volumului de apă maxim posibil ce poate fi utilizat și, respectiv, evacuat în corpul de apă de către întreaga populație existentă în bazin fără a fi supus proceselor tehnologice de epurare. Conform aplicării acestei metode, luînd în considerare faptul că numărul populației este destul de mare pentru un rîu cu resurse de apă reduse și faptul că localitățile sunt amplasate în nemijlocita apropiere a rîului Larga și afluenților acestuia, concluzionăm că există un impact antropic semnificativ asupra stării corpului de apă și constatăm că acesta se află sub presiune mare a surselor de poluare punctiforme. De asemenea, recomandăm perfecționarea metodelor de monitoring și înregistrare a apelor captate, utilizate și, respectiv, evacuate în corpurile apelor de suprafață.
2.2.1. Populația și localitățile
În cadrul bazinului hidrografic al rîului Larga sunt amplasate 9 localități după cum urmează: Ciobalaccia, Cîrpești, Constantinești, Crăciun, Flocoasa, Lingura, Popovca, Tartaul, Victorovca (fig. 7), care aparțin comunelor Ciobalaccia, Cîrpești, Gotești, Lingura, Tartaul. Toate localitățile reprezintă sate. Ponderea suprafețelor ocupate de localități constituie 7% din aria bazinului hidrografic.
Numărul total al populației din cadrul BH Larga este 8910 locuitori (conform recensămîntului din 2014) fiind în descreștere cu 662 persoane comparativ cu recensămîntul din anul 2004 [14]. Cele mai mari localități sunt s. Cîrpeși cu un număr de 2170 de locuitori, urmat de s. Tartaul cu 1836 de săteni. Pe de altă parte, cele mai mici sate sunt s. Crăciun cu 279 locuitori și s. Popovca cu doar 9 oameni. Densitatea populației din BHL este de 59 loc/km2.
După cum se observă din figura 1 localitățile din cadrul BH Larga sunt poziționate în lunci, fapt ce determină o influență semnificativă asupra stării râului. Lungimea corpului de apă Larga ce trece prin localități constituie 7,93 km sau aproximativ 21%, lungimea rîului ce trece prin păduri este de 6 km sau corespunzător 16% și restul lungimii rîului, își poziționează drumul prin lunci, terenuri agricole, pajiști deschise sau terenuri de luncă inundabilă.
2.2.2. Activități economice și industriale
Conform rapoartelor IES [1], volumul de apă captată și, respectiv, utilizată pentru diferite necesități economice din cadrul BH Larga este în medie de 69,5 mii m3/an. Volumele apei captate diferă de la un an la altul, astfel, în anul 2018 au fost captate 95,9 mii m3/an, pe cînd în 2013 această valoarea atingea doar 51,7 mii m3/an, adică cu 45% mai puțin ca în prezent (fig. 8). Apele subterane reprezintă sursa principală de apă, ponderea fiind, în medie, de 94%. Doar în anul 2013 se observă o pondere mai mare a apelor captate din surse de suprafață, ponderea acestora fiind de 57%. În anii 2014-2018 volumul de apă captată din surse de suprafață nu diferă de la an la an, acesta fiind de aprox. 4,5 mii m3/an sau aprox. 6% (fig. 8).
Apa captată este utilizată în mare parte pentru necesități menajere, ponderea crescînd de la 40% în 2013 la 80% în 2018. În cadrul BH Larga funcționează apeductele din s. Constantinești, Ciobalaccia, Tartaul, Lingura, Crăciun. Apa utilizată pentru producere este în descreștere pentru anii 2014-2018, diminuîndu-se de la 29 mii m3 în 2014 la 19,5 mii m3 în 2018 (fig. 9). Pe parcursul ultimilor 6 ani volume de apă utilizate pentru irigare au fost înregistrate doar în 2013, valoarea acestora fiind de 25 mii m3/an. Principalul utilizator al apei pentru aceste scopuri a fost CAD Ciobalaccia, fiind irigate circa 669 ha.
Principalii consumatori de apă din cadrul BH Larga sunt întreprinderile municipale, fabricile de prelucrare a strugurilor. Cele mai importante din ele sunt: ÎM Tart-Local-Service, s. Tartaul; CAD Ciobalaccia, ÎM Ciobalaccia – Servicii. Toate volumele de apă evacuate nu trec prin procese de epurare (fig. 10), fapt ce ne determină să apreciem impactul semnificativ al acestui factor de presiune asupra calității apei r. Larga. Principalul poluant este ionul de amoniu (NH4), fiind anual evacuate prin apa uzată aproximativ 42 kg (2018).
Figura 8. Apă captată din diferite surse, BH Larga
(construit în baza rapoartelor IES)
Figura 9. Apă utilizată din diferite surse, BH Larga
(construit în baza rapoartelor IES)
Figura 10. Apă uzată evacuată, BH Larga
(construit în baza rapoartelor IES)
2.2.3. Deșeurile (gunoiștile) și depozitele de substanțe chimice
Deșeurile reprezintă unul din factorii de presiune semnificativă ce determină înrăutățirea calității apei rîurilor. Deșeurile menajere solide din cadrul BH Larga sunt depozitate la 6 gunoiști cu o suprafață totală de 2,85 ha. Pe lîngă cele oficiale în cadrul BH Larga sunt identificate gunoiști stihinice, astfel în anul 2013 numărul acestora a fost de 17 (suprafața de 0,22 ha), în 2014 – 16 (suprafața de 0,29 ha), in 2016 – 16 (suprafața de 2,06 ha), în 2017 – 10 (suprafața de 0,64 ha) și în anul 2018 – 16 (suprafața de 1,29 ha)..
Numărul acestora scade în anumiți ani datorită raidurilor de salubrizare, anual fiind lichidate de la 6 (2017) la 15 (2013) gunoiști [1]. Trebuie de menționat că nu există o evidență sistematică a volumului deșeurilor menajere evacuate, fapt ce trebuie luat în considerare pe parcursul elaborării programului de măsuri.
2.3. Surse de poluare difuză
Impactul surselor de poluare difuză asupra calității rîului Larga a fost efectuat în baza analizei informațiilor privind activitățile agricole și șeptelul de animale. Astfel, a fost constatat că primul factor de presiune determină un impact semnificativ asupra corpului de apă Larga dar fiind faptul că suprafața terenurilor agricole depășește limitele admisibile. Pe de altă parte, impactului celuilalt factor a fost apreciat ca nesemnificativ. Trebuie menționat că în cadrul calculelor nu au fost considerate păsările, respectiv acest indicator poate fi mai mare. Cu toate acestea, concluzionăm că impactul surselor de poluare difuză este mare și se recomandă optimizarea managementului utilizării terenurilor.
2.3.1. Utilizarea terenurilor și agricultura
Bazinul hidrografic al rîului Larga se caracterizează printr-o diversitate mare a categoriilor de utilizare a terenurilor. Cea mai mare suprafață a bazinului este utilizată în agricultură, aprox. 43% fiind terenuri arabile, 21% – vii (fig. 11). O parte din terenuri este acoperită de pășuni și fînețe, acestea fiind situate în mare parte în luncile rîurilor și în zonele cu o fragmentare înaltă terenurilor. Pădurile, în proporție de 15% din suprafața totală a bazinului, sunt situate pe pantele din partea stîngă a BH Larga pe cînd terenurile arabile și viile predomină pe pantele părții drepte a acestuia. Localitățile sunt situate în apropierea surselor de apă, în mare parte în cursul superior și mediu al rîului Larga. Informații despre utilizarea îngrășămintelor chimice și organice nu sunt.
2.3.2. Complexele zootehnice
Complexele animaliere înregistrate în BH Larga sunt prezente în satele Ciobalaccia, Cîrpești, Tartaul. În structura șeptelului de animale predomină păsările (în număr de 1100 capete), ovine (450 capete), porcine (250 capete), bovine (419 capete). Numărul acumulatoarelor se ridică la 8, capacitatea acestora fiind de 7450 m3. Volumul dejecțiilor acumulate se ridică la valorile de 3815 m3 (2016) [1].
2.4. Modificări hidromorfologice și hidrologice
Impactului antropic supra stării hidrologice și hidromorfologice a rîului Larga a fost apreciată în baza analizei informațiilor despre acumulările de apă, terenurile agricole, localitățile existente, captările de apă din rîu, digurile de protecție și canalele de irigare/desecare situate în apropierea albiei minore. Astfel, a fost constatată reducerea resurselor de apă sub influența activităților agricole și iazurilor este de 6% și, respectiv, 3%. Impactul iazurilor și altor acumulări artificiale asupra resurselor de apă a rîurilor este determinat de evaporarea apei, aceasta fiind mult mai mare de pe suprafața oglinzii apei comparativ cu cea din rîuri, deci, respectiv, are loc reducerea resurselor de apă din cauza evaporării – proces larg descris în literatură.
Pe de altă parte, majorarea scurgerii de suprafață datorate suprafețelor impermeabile ale localităților este de aprox. 8%. Respectiv, nu se atestă impact antropic semnificativ asupra resurselor de apă. Cu toate acestea, impactul captărilor de apă din rîul Larga din cauza lipsei informațiilor nu a fost evaluat și se recomandă a fi considerat în studiile ulterioare.
Starea hidromorfologică a corpului de apă nu este influențată semnificativ de activitatea antropică. Impactul acumulărilor de apă în cascadă este minor, doar 1,6% din lungimea totală a rîului este transformată în acumulări de apă. Principalele modificari hidromorfologice ale cursului natural al riului sunt determinate de structurile hidrotehnice situate transversal si perpendicular pe riuri: acumulari de apă, diguri, etc. Lungimea rîului îndiguit este de 5,5 km sau 14,6 % ceea nu reprezintă impact major asupra stării hidromorfologice a corpului de apă Larga. Cu toate acestea, tendințele actuale orientate spre renaturarea rîurilor ne determină să recomandăm efectuarea lucrărilor de naturalizare a cursului rîului Larga, în special în partea inferioară.
2.4.1. Acumulările de apă
Suprafața totală a acumulărilor de apă din cadrul BH Larga este de 0,35 km2, iar volumul total calculat ce este înmagazinat în cuvetele lacustre este de 1,27 mil. m3. Conform datelor statistice, numărul total al acumulărilor de apă înregistrate în cadrul anuarelor IES este de 18 (tab. 3). Acumulările de apă sunt construite, în mare parte, pe cursurile rîurilor, doar patru fiind amplasate lateral.
Tabelul 3. Numărul acumulărilor de apă conform amplasării și modului de folosință
[raport IES 2018]
Apartenența Număr total Suprafaţa totală, ha Amplasarea acumulărilor de apă (unități) Modul de folosinţă (unități)
pe curs lateral generală piscicultură
Ciobalaccia 3 72,7 3 0 3 0
Cîrpeşti 7 17,8 7 0 6 1
Lărguţa 1 4,00 1 0 1 0
Lingura 3 5,85 2 1 3 0
Tartaul 4 19,6 1 3 4 0
Număr total 18 120 14 4 17 1
Suprafața sumară maximă a iazurilor este caracteristică pentru Ciobalaccia unde sunt prezente 3 acumulări de apă, pe de altă parte în limitele s. Cîrpeşti numărul acestora este dublu însă aria oglinzii apei este de doar 17,8 ha. Modul de folosință în cazul majorității iazurilor este general, doar unul fiind utilizat în scopuri piscicole.
Documentația de proiect pentru majoritatea iazurilor din cadrul BH Larga lipsește (tab. 4). Numărul acumulărilor de apă pentru care există proiectul şi avizul expertizei ecologice se ridică la 5 din 18, cîte 2 iazuri din Ciobalaccia și Cîrpeşti sunt asigurate cu acest tip de documente. Pașaportul bazinului și regulile de exploatare sunt prezente doar pentru un singur iaz ce aparține s. Cîrpeşti.
Tabelul 4. Numărul acumulărilor de apă conform prezenței documentației de proiect [raport IES 2018]
Apartenența Număr total Prezența proiectului şi avizul expertizei ecologice (unități) Prezența paşaportului bazinului (unități) Prezența regulilor de exploatare (unități)
există lipseşte există lipseşte există lipseşte
Ciobalaccia 3 2 1 0 3 0 3
Cîrpeşti 7 2 5 1 6 1 6
Lărguţa 1 1 0 0 1 0 1
Lingura 3 0 3 0 3 0 3
Tartaul 4 0 4 0 4 0 4
Număr total 18 5 13 1 17 1 17
Starea barajului pentru majoritate iazurilor este considerată satisfăcătoare, doar pentru două iazuri: unul din s. Lingura și altul din s. Tartaul, acesta din urmă fiind avariat (tab. 5). Din numărul total de acumulări de apă, doar 11 se consideră în stare bună (acoperite cu apă), 2 sunt înnămolite, iar 5 sunt totalmente uscate. Toate cele 3 iazuri din s.Ciobalaccia și cele 4 din s.Tartaul sunt în stare bună, pe cînd doar 2 din cele 7 din s.Cîrpeşti sunt acoperite cu apă, iar 4 sunt uscate. În s. Lingura un iaz este în stare bună, al doilea este înnămolit, iar alt treilea – uscat. Trebuie menționat faptul că conform datelor statistice toate iazurile dispun de fîșii riverane de protecție.
În rezultatul analizei stării instalaţiilor hidrotehnice ale iazurilor din BH Larga a fost identificat că jumătate din acestea nu sunt asigurate cu deversori de avarie, iar practic pentru 80% nu a fost proiectat și construit evacuatorul de fund (tab. 6).
Tabelul 5. Numărul acumulărilor de apă conform stării bazinului, barajului și fîșiei riverane [raport IES 2018]
Apartenența Număr total Starea barajului (unități) Starea bazinului (unități) Starea fîşiei riverane de protecţie (unități)
satisfăcătoare avariat bună (cu apă) înnămolit uscat există împădurit lipseşte
Ciobalaccia 3 3 0 3 0 0 3 0 0
Cîrpeşti 7 7 0 2 1 4 4 3 0
Lărguţa 1 1 0 1 0 0 1 0 0
Lingura 3 2 1 1 1 1 3 0 0
Tartaul 4 3 1 4 0 0 4 0 0
Număr total 18 16 2 11 2 5 15 3 0
Tabelul 6. Numărul acumulărilor de apă conform stării instalaţiilor hidrotehnice
[raport IES 2018]
Apartenența Număr total Starea deversorului de avarie (unități) Starea evacuatorului de fund (unități)
satisfăcător lipseşte avariat funcţional lipseşte
Ciobalaccia 3 2 1 0 2 1
Cîrpeşti 7 4 3 0 1 6
Lărguţa 1 1 0 0 1 0
Lingura 3 1 2 0 0 3
Tartaul 4 0 3 1 0 4
Număr total 18 8 9 1 4 14
2.4.2. Diguri și canale
În partea inferioară, sectorul rîului Larga ce trece prin lunca rîului Prut a fost supus unor lucrări de îndreptare (fig. 12). La momentul actual, rîul reprezintă un canal de scurgere, lunca căruia este limitată pe de o parte și alta de digurile polderelor construite pentru protecția contra inundațiilor din lunca r. Prut. Distanța de la rîul canalizat pînă la diguri pe de o parte și alta este de aprox. 40-110 m, lățimea luncii artificial formate fiind de 130-150 m. Lungimea digurilor de parte dreaptă și stîngă este de aprox. 4,5 km și 5,5 km, iar înălțimea acestora este de 2,5-4,8 m.
În cadrul luncii rîului Larga se regăsește un număr mic de canale de irigare/desecare din considerente unor resurse de apă nesemnificative a rîului Larga, respectiv impactul acestora este considerat minor.
Figura 12. Cursul inferior canalizat al rîului Larga [ortofoto 7]
2.5. Identificarea riscului de neatingere a obiectivelor de mediu
În baza analizei informațiilor prezente în sursele bibliografice oficiale și aplicării metodelor de evaluare a impactului antropic asupra rîului Larga a fost identificat că factorul de presiune semnificativă asupra stării apei rîului Larga este poluarea. Sursele de poluare sunt diferite: managementul defectuos al deșeurilor, evacuarea apelor uzate neepurate din sistemul comunal, de la fabricile de prelucrare a strugurilor, dar și apele ce provin de la activitățile agricole. În baza evaluării impactului surselor de poluare punctiformă exprimate prin evacuarea totală posibile a apei netratate precum și celor difuze determinate de activitățile agricole corpul de apă Larga este considerat la risc de neatingere a obiectivelor de mediu (tab. 7).
Pe de altă parte, în baza evaluării impactul antropic asupra stării hidromorfologice, corpul de apă Larga nu este clasificat la risc. Însă, lipsa informațiilor privind captarea apelor din rîul Larga ne determină să clasificăm corpul de apă ca fiind posibil la risc. Respectiv, în dependență de impactul antropic total asupra stării hidrologice, corpul de apă Larga este clasificat ca posibil la risc de neatingere a obiectivelor DCA.
Evaluarea riscului în baza metodei Cel Mai Mic Punctaj (One-Out-All-Out) rezultă în faptul că corpul de apă Larga este la risc de neatingere a obiectivelor de mediu conform DCA.
Tabelul 7. Evaluarea riscului de neatingere a obiectivelor de mediu a DCA pentru CA Larga
Categoria riscului Starea hidrologică Starea hidromorfologică Calitatea apei
Impactul acumulărilor de apă Impactul localităților Impactul agriculturii Impactul captării apei Impactul acumulărilor de apă Impactul îndiguirilor Impactul canalelor Impactul evacuării totale posibile a apei netratate Impactul evacuării totale a apelor uzate Impactul agriculturii (activitățile agricole) Impactul agriculturii (complexele zootehnice)
Fără risc + + + – + + + – + – +
Posibil la risc – – – + – – – – – – –
La risc – – – – – – – + – + –
Nu sunt date – – – + – – – – ± – –
3. PROGRAMUL DE MONITORING AL APELOR DE SUPRAFAȚĂ ȘI SUBTERANE
Articolul 8 al DCA 2000/60 CE stabilește cerințele pentru monitorizarea stării apelor de suprafață, a apelor subterane și a ariilor protejate. Programele de monitorizare sunt necesare pentru a stabili o viziune coerentă și completă a stării apelor în cadrul fiecărui district hidrografic. Cele două obiective de mediu esențiale ale DCA pentru apele de suprafață și subterane sunt:
• prevenirea deteriorării stării tuturor corpurilor de apă de suprafață;
• atingerea unei stări ecologice și chimice bune a apelor de suprafață.
• aplicarea măsurilor necesare pentru prevenirea sau limitarea aportului poluanților în apele subterane și prevenirea deteriorării stării corpurilor de apă subterană;
• protecția, îmbunătățirea și reabilitarea corpurilor de apă subterană, asigurarea echilibrului dintre captarea și realimentarea pînzei freatice cu scopul de a obține o stare bună a apelor subterane în termen de cel mult 15 ani (termen revizuit în anul 2027) de la data intrării în vigoare a DCA;
• implementarea măsurilor necesare pentru a inversa orice tendință semnificativă de creștere a nivelului concentrației oricărui poluant ca urmare a impactului activității umane, pentru a reduce în mod treptat poluarea apelor subterane.
Articolul 13 din Legea Apelor RM prevede că monitorizarea și evidența sistematică a stării apelor de suprafață și subterane se va realiza de către organul central din domeniul protecției mediului, prin intermediul instituțiilor subordonate, astfel precum s-a stabilit în regulamentul aprobat de Guvernul Republicii Moldova .
Monitorizarea calității apelor de suprafață și subterane la nivel național se efectuează în baza unor acte legislative, printre care cele mai importante sunt legile Republicii Moldova:
Legea Apelor, nr. 272 din 23.12.2011;
Legea privind protecția mediului înconjurăto nr. 1515-XII, 16 iunie 1993;
Legea cu privire la activitatea hidrometeorologică, nr. 1536-XIII din 25 februarie 1998;
Legea cu privire la zonele și fîșiile de protecție a apelor rîurilor și lacurilor, nr. 440-XIII din 27 aprilie, 1995;
Legea cu privire la resursele naturale, nr. 1102-XIII din 6 februarie 1997;
Legea cu privire la apa potabilă, nr. 272-XIV din 10 februarie 1999;
Legea privind accesul la informație, nr. 982-XIV din 11 mai 2000;
și Hotărîrile de Guvern:
Regulamentul privind monitorizarea și evidența sistematică a stării apelor de suprafaţă şi a apelor subterane (HG 932 din 20.11.2013);
Regulamentului cu privire la cerinţele de calitate a mediului pentru apele de suprafaţă (HG 890 din 12.11.2013);
cu privire la unele măsuri pentru reglementarea utilizării bazinelor acvatice nr.1202 din 8 noiembrie 2001;
cu privire la aprobarea Programului de dezvoltare a gospodăririi apelor şi a hidroamelioraţiei în Republica Moldova pentru anii 2011-2020 nr. 751 din 05.10.2011;
cu privire la măsurile de stabilire a zonelor şi fişiilor riverane de protecție a apelor rîurilor şi bazinelor de apă, nr 32 din 16.01.2001.
3.1. Monitoringul apelor de suprafață
Monitorizarea calității apelor de suprafață din Republica Moldova s-a desfășurat începînd cu anii ’60 ai secolului trecut, însă caracterul său sistematic și complet a fost dobîndit doar începînd cu anii ’80, punîndu-se accentul pe monitorizarea rîurilor transfrontaliere: Nistru și Prut. Principalul obiectiv al monitorizării consta în determinarea nivelului de contaminare a apelor de suprafață, identificarea cazurilor de poluare excepțională, monitorizarea surselor de poluare, precum și pentru a trimite notificări în timp util autorităților locale și centrale autorizate în luarea deciziilor în vederea eliminării sau atenuării efectelor.
Serviciul Hidrometeorologic de Stat a fost pînă în anul 2018 instituția responsabilă la nivel național pentru monitorizarea hidrobiologică, hidrochimică și hidrologică a apelor de suprafață [25] . Monitorizarea calității apelor de suprafață în sub-bazinul rîului Larga a fost inițiată în anul 2013 în cadrul expedițiilor comune de investigare a bazinului hidrografic Prut, organizate pe durata proiectului EPIRB ”Protecția mediului în bazinele râurilor internaționale”. Monitorizarea sistematică a calității apei r. Larga a început să fie efectuată în anul 2014 după un program de supraveghere în secțiunea s. Chircani ce prevedea investigarea trimestrială a condițiilor generale și a poluanților specifici.
Monitorizarea fizico-chimică a cuprins următorii indicatori: temperatura, pH, conductivitatea, transparenţa, turbiditatea, coloraţia, conţinutul oxigenului dizolvat, saturaţia oxigenului dizolvat, consumul biochimic de oxigen, consumul chimic de oxigen, suspensii totale, mineralizarea, azot de amoniu, azot de nitrat, azot de nitrit, azot mineral, fosfor mineral, fosfor total, cloruri, sulfaţi, alcalinitatea, ioni de calciu, ioni de magneziu, duritatea totală, ioni de sodiu și potasiu, fier total, fenoli, produse petroliere, detergenţi anionoactivi, siliciu, metale grele (cupru, zinc, nichel, mangan, plumb şi cadmiu), hidrocarburi poliaromatice şi pesticide organoclorurate.
Monitoringul biologic a inclus investigarea următoarelor elemente biologice de calitate: bacterioplancton, fitoplancton, inclusiv clorofila „a”, macronevertebrate bentonice, fitobentos și zooplancton.
Totodată, întrucît pentru subbazinul r. Larga, anumite date de monitoring sunt fie insuficiente, fie lipsă, în 2018, în cadrul proiectului de față au fost organizate 2 expediții de prelevare a mostrelor (august și noiembrie), cu analiza ulterioară, din următoarele secțiuni: s. Lărguța, s. Cîrpești, s. Tartaul, s. Victorovca și s. Chircani (anexa 1).
3.2. Starea ecologică și chimică a corpurilor de apă în subbazinul r. Larga
Acest subcapitol prezintă evaluarea rezultatelor de monitoring pentru starea ecologică (elemente biologice de calitate și parametri fizico-chimici) și chimică (anexa X a DCA) a corpului de apă din subbazinul r. Larga conform Regulamentul cu privire la cerinţele de calitate a mediului pentru apele de suprafaţă, HG 890 din 12.11.2013, care parțial transpune Anexele VIII și X ale DCA, prevede valorile limită pentru parametrii fizico-chimici și biologici, și este un instrument de lucru obligatoriu al autorităților responsabile de managementul apelor și protecția mediului pentru a evalua calitatea resurselor acvatice. Totodată, drept instrument util pentru stabilirea stării ecologice și chimice a servit ghidul elaborat în cadrul proiectului EPIRB – ”Ghid privitor la starea chimică a corpurilor de apă de suprafață pentru analiza Presiune-Impact/Evaluarea Riscului în conformitate cu DCA a UE”.
Starea ecologică este definită de elementele de calitate indicate în Anexa V a Directivei Cadru Apă (DCA) (transpusă prin Legea Apelor nr. 272 din 23.12.2011 cu regulamentele aferente), respectiv elementele de calitate biologice, elementele hidromorfologice, elemente fizico-chimice generale şi poluanţii specifici (sintetici şi nesintetici).
Starea chimică bună a apelor de suprafață reprezintă starea chimică cerută în scopul atingerii obiectivelor de mediu pentru apele de suprafață prevăzute în articolul 4(1)(a) din DCA, aceasta însemnînd starea chimică atinsă de un corp de apă de suprafață în care nivelul concentraţiilor de poluanţi nu depăşește valoarea standardelor de calitate a mediului (SCM), stabilite în anexa IX şi sub Art. 16 (7) ale DCA, precum şi în cadrul altor acte legislative comunitare ce stabilesc astfel de standarde la nivelul Comunității (Directiva 2013/39/UE). Standardele de calitate pentru mediu (SCM) sunt definite drept concentraţiile de poluanţi sau grupe de poluanți din apă, sediment sau biotă, care nu trebuie depăşite în vederea asigurării protecţiei sănătății umane şi a mediului acvatic.
Evaluarea stării ecologice și chimice a apei în subbazinul r. Larga a fost realizată conform următoarelor două principii: (i) analiza valorilor medii sau a percentilei 10/90 pentru perioada anilor 2013-2017 după care au fost stabilite clasele de calitate a parametrilor monitorizați conform Regulamentului privind cerințele de calitate a mediului pentru apele de suprafață (HG nr. 890 din 12.11.2013) și (ii) analiza valorilor lunare cu scopul de a identifica variația lunară/sezonieră a valorilor parametrilor calitativi și tendința acestora.
Parametrii hidrobiologici investigați pentru perioada respectivă în subbazinul r. Larga au atribuit calitatea apei tuturor corpurilor de apă investigate la clasa a III-a, adică poluată moderat (tab. 8). O imagine diferită însă, este prezentată de parametrii hidrochimici conform cărora calitatea apei r. Larga, secțiunea s. Chircani, a corespuns clasei a IV-a (poluată), (tab. 9, fig. 13). Parametrii fizico-chimici ce au avut un rol determinant în stabilirea clasei de calitate conform principiului “cel mai jos punctaj” sunt următorii: consumul chimic și biochimic de oxigen, azot de nitrat, fier total și parametri de mineralizare (tab. 9).
În cele 2 expediții de teren efectuate în lunile august și noiembrie au fost investigați parametrii fizico-chimici în următoarele secțiuni pe cursul r. Larga: s. Lărguța, s. Cîrpești, s. Tartaul, s. Victorovca și s. Chircani. Conform concentrațiilor obținute starea apei r. Larga corespunde în mare parte clasei a IV-a, adică este poluată. Totuși, în prima secțiune – s. Lărguța, la izvoarele rîului, calitatea apei este foarte poluată datorită concentrațiilor de nitrați (anexa 1).
Tabelul 8: Calitatea apei în subbazinul r. Larga conform elementelor biologice de calitate monitorizate pe parcursul perioadei 2013-2017
Stația monitorizată Elementul biologic de calitate Valoarea Clasa de calitate Clasa finală de calitate
Minimă Maximă Medie
r. Larga – s.Chircani, amonte Fitobentos, indice saprobic 2,04 2,39 2,22 III
Fitoplancton, indice saprobic 2,14 2,42 2,28 III
Macrozoobentos, indice saprobic 1,87 2,18 2,03 II
Zooplancton, indice saprobic 1,85 1,85 1,85
Tabelul 9: Calitatea apei r. Larga conform parametrilor fizico-chimici monitorizați pe parcursul perioadei 2013-2018
Stația monitoriza-tă Parametrul investigat Concentrația Percentila 90/10 Clasa de calitate Clasa finală de calitate
Minimă Maximă Medie
r. Larga – s. Chircani, amonte Alcalinitate totală, mg/l 256 915 494 IV
Azot de amoniu, mgN/l 0,05 2,45 0,48 1,13 IV
Azot mineral, mgN/l 0,86 16,00 5,46
CBO5, mgO2/l 2,66 7,86 4,95 6,89 IV
CCO-Cr, mgO/l 36,70 121,60 69,36 87,06 IV
Cloruri, mg/l 85,1 347,0 232,0 291,9 IV
Colorație, grade 10 40 24 36 III
Conductivitate, µS/cm 463 2670 2090
Cupru dizolvat, µg/l <LOQ 4,69 2,12 3,99 I
Detergenți anionoactivi, mg/l <LOD 0,042 0,02
Duritate totală, mg·ech/l 7,40 18,04 12,29 14,83 IV
Fenoli, mg/l <LOD 0,006 0,002 0,004 III
Fier total, mg/l <LOD 0,27 0,07 0,13 IV
Fosfor mineral, mgP/l 0,023 0,33 0,11 0,18 III
Fosfor total, mgP/l 0,03 0,34 0,15 0,26 III
Ioni de calciu, mg/l 36,1 144,0 75,7
Ioni de magneziu, mg/l 55,9 141,0 103,6 132,6 V
Ioni de potasiu, mg/l 8,0 15,3 12,9
Ioni de siliciu, mg/l 1,6 3,0 2,5
Ioni de sodiu și potasiu, mg/l 148,0 393,0 298,4 370,5 V
Ioni de sodiu, mg/l 144,0 393,0 295,6
Mineralizare totală, mg/l 958 2195 1670 1906 IV
Miros, puncte 0 2 1 2 I
Nitraţi, mgN/l 0,66 15,50 4,92 10,84 IV
Nitriţi, mgN/l <LOD 0,297 0,057 0,103 III
Oxigen dizolvat, mgO2/l 4,90 13,37 9,36 6,04 III
pH, unități de pH 8,02 8,71 8,42 8,68 II
Produse petroliere, mg/l <LOD 0,22 0,09 0,165 III
Rezidiu fix, mg/l 750 1932 1423
Saturaţia oxigenului, % 8,0 147,0 86,9 45,1 IV
Sulfaţi, mg/l 196,0 755,0 469,1 593,6 V
Suspensii solide, mg/l 14,0 1204,0 237,9 466,2 V
Temperatura apei, °C 0,2 27,4 15,3
Transparența, cm 0 11,5 3,2
Turbiditatea, FTU 13,8 690,0 191,4
Zinc dizolvat, µg/l <LOQ 44,95 8,32 13,23 I
Evaluarea stării chimice a corpurilor de apă din subbazinul r. Larga a fost inițiată cu colectarea datelor de monitoring a substanțelor prioritate specificate în Anexa X a DCA și Directiva 2013/39/UE din proiecte și din baza de date a SHS . Pesticide organoclorurate și hidrocarburi poliaromatice nu au fost detectate în apa subbazinului r. Larga.
Dintre metalele grele investigate la secțiunea s. Chircani au fost detectate următoarele concentrații maxime pentru:
– Cadmiu dizolvat – 0,25 µg/l, 11.09.2014;
– Cupru dizolvat – 4,69 µg/l, 22.10.2014;
– Nichel dizolvat – 4,78 µg/l, 23.07.2015;
– Zinc dizolvat – 44,95 µg/l, 18.02.2014.
Însă, chiar şi cantităţile maxime determinate nu depăşesc limita primei clase de calitate conform regulamentului privind cerinţele de mediu pentru apele de suprafaţă și nici CMA conform Directivei 2013/39/UE. În concluzie, conform substanțelor prioritare investigate, apa subbazinuuil r. Larga are statut chimic bun.
Fig. 13. Starea ecologică a CA Larga Fig. 14. Grupul de risc conform stării ecologice a CA Larga
3.3. Starea apelor subterane
Din considerentele lipsei informației privind calitatea corpurilor de apă subterană nemijlocit din cadrul BH Larga, descrierea calității apei a fost efectuată analizînd datele de la sondele exploatabile ce se află în apropierea acestuia [17, 21, 22].
Compoziția chimică a corpului de apă Ponțian
Conform compoziţiei chimice, apele subterane ale acestui corp de apă sunt hidrocarbonato-sulfato-clorice. Mineralizarea apei a obținut valori pînă la 1,7 g/l. Duritatea variază de la 8 pînă la 23 grade germane, fluorul – pînă la 0,42 mg/l, iar pH-ul – între 7,4 şi 7,8. Conținutul microcomponențiilor în apele acestui orizont sunt în limitele cerințelor de calitate Hotărîrii de Guvern nr. 934 din 15.08.2007 [9].
Compoziția chimică a corpului de apă Sarmațianul Mediu (Congerian)
Calitatea apelor subterane a orizontului acvifer Sarmațianul Mediu depinde de componența litologică și de adîncimea așezării rocilor înmagazinate cu apă. Apele sunt hidrocarbonatice, după conținutul de ioni – hidrocarbonatice-sulfatice, mai puțin hidrocarbonatice-clorice cu valori ale durității totale care corespund Hotărârii Guvernului nr. 934 din 15.08.2007 [9]. Conținutul de amoniu se ridică la valoarea de 9,8 mg/l. Conținutul de fier a fost identificat pe suprafața răspândirii orizontului acvifer în volum de 50%. Conţinutul de pH variază în limitele 7,9 – 8,0.
Compoziția chimică a corpului de apă Sarmațianul Superior – Meoțian
Conform gradul de mineralizare apele corpului de apă Sarmaţian Superior-Meoţian se atribuie celor de tip dulce, reziduu sec variază în limitele 828-945,6 mg/l, mineralizarea apei – 1285-1407,5 mg/l. Conform valorilor durităţii apele sunt foarte moi, duritatea carbonatată este egală cu cea totală şi nu depăşeşte 1,43 grade germane. Apele subterane sînt slab alcaline, mărimea pH este egală de la 8,4 pînă la 9.
Concentraţia macrocomponentelor de bază, care formează componenţa chimică a apelor subterane, constituie (în mg/l): natriu+kaliu 347-407,8; calciu 2,0-4,0; magneziu 1,8-4,86; cloruri 38,0-46; sulfaţi 14,5-32,0; hidrocarbonaţi 727-860. Conţinutul de amoniac este de <0,1 mg/l, nitriţi – 0,01-0,024 mg/l, nitraţi – 0,4-9,4 mg/l, fierul total – 0,1– 0,2 mg/l. Fluorul a fost determinat în toate probele de apă, conţinutul lui constituie 0,8-1,4 mg/l. Concentraţia microcomponentelor din apă – plumbul, cuprul, arseniul, zincul, manganul, aluminiul, seleniu, bor, nu depăşeşte normele admisibile. Proprietăţile fizice a apelor subterane corespund cerinţelor normelor sanitare. Conform analizelor bacteriologice, apele subterane sunt de calitate bună.
Reieşind din cele menţionate mai sus, calitatea apelor subterane corespunde cerinţelor normelor sanitare prevăzute de HG 934 din 15.08.2007 [9], cu excepţia conţinutului nesemnificativ sporit de natriu, caliu şi fluor.
4. ANALIZA ECONOMICĂ A UTILIZĂRII APEI
La realizarea compartimentul „Analiza economică a utilizării apelor” au fost respectate prevederile Ghidului WATECO cu privire la metodologia evaluării economice a folosințelor de apă [27] pentru implementarea Directivei Cadru a Apei 2000/60/CE, planurile de management a bazinelor hidrografice implementate în statele vecine [28, 29] și în Republica Moldova; prevederile strategiilor naționale sectoriale ce vizează folosirea durabilă a resurselor de apă și adaptarea la schimbările climatice. Prezentul compartiment include: 1) reglementarea juridică națională a folosirii și protecției apelor; 2) particularitățile și tendințele consumului apelor; 3) analiza economică a serviciilor centralizate de alimentare cu apă; 4) mecanismul economic de recuperare a costurilor de folosință și protecție a apelor.
4.1. Reglementarea juridică națională a folosirii și protecției apelor
Pentru reglementarea națională a sectorului de alimentare cu apă și sanitație din Republica Moldova, sunt destinate următoarele acte normativ-legislative: Legea apelor nr. 272 din 23.12.2011; Legea nr. 272-XIV din 10.02.1999 cu privire la apa potabilă; Legea nr. 1102 din 06.02.1997 cu privire la resursele naturale; Legea nr. 1402 din 24.10.2002 privind serviciile publice de gospodărie comunală; Legea nr. 303 din 13.12.2013 privind serviciul public de alimentare cu apă şi canalizare; Hotărârea nr. 741 a Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică (ANRE) din 18.12.2014 privind „Metodologia de determinare, aprobare şi aplicare a tarifelor pentru serviciul public de alimentare cu apă, de canalizare şi epurare a apelor uzate”; Titlul VIII al Codului Fiscal privind taxele pentru utilizarea resurselor naturale; Legea nr. 86 din 29.05.2014 privind evaluarea impactului asupra mediului; metodicile de evaluare a prejudiciului cauzat apelor de suprafață și subterane; precum și în alte acte legislative și normative ce vizează valorificarea și gestionarea resurselor de apă.
Principiile de gestionare a resurselor de apă, potrivit Articolului 6 al Legii Apelor nr. 272/2011, sunt: a) principiul participării la procesele de planificare și de luare a deciziilor privind folosința și protecția resurselor de apă; b) principiul „poluatorul plătește”, adică toate costurile pentru prevenirea poluării sau depoluării resurselor de apă sunt achitate de către poluator; c) principiul precauției; d) principiul folosinței durabile a apei; e) principiul „valorii economice a apei”, care prevede că, valoarea economică a resurselor de apă și gestionării lor trebuie să fie recunoscută prin introducerea unor mecanisme de recuperare a costurilor de gestionare a resurselor de apă.
Autoritățile responsabile de reglementarea și gestionarea de către stat a folosinței și protecției apelor sunt:
Guvernul, care are rolul de a coordona activitățile autorităților publice cu atribuții în domeniul apelor, precum și aprobarea cadrului normativ aferent protecției resurselor de apă;
Organul central al administrației publice în domeniul mediului, care are responsabilitatea de a elabora și a implementa politicii de stat în domeniul resurselor de apă;
Autoritatea administrativă de gestionare a apelor, este responsabil de implementarea legislației în domeniul protecției și gestionării apelor;
Comitetul districtului bazinului hidrografic, este format de către organul central al administrației publice în domeniul mediului pentru fiecare district al bazinului hidrografic. Atribuțiile comitelelor sunt: consultă organul central al administrației publice în domeniul mediului la elaborarea, modificarea și completarea Planului de gestionare a bazinului hidrografic, coordonează procesul de creare și funcționare a comitetelor subbazinale, participă la cooperarea transfrontalieră privind gestionarea bazinelor hidrografice comune;
Autoritățile administrației publice locale, care au funcția de întreținere și gestionare a corpurilor de apă de suprafață, precum și a zonelor de protecție a obiectivelor acvatice.
Articolul 3 al Legii nr. 1402 din 24.10.02 cu privire la serviciile publice de gospodărire comunală, prevede ca serviciile de alimentare cu apă, de canalizare și epurare a apelor uzate și pluviale să fie incluse în categoria serviciilor publice, fiind supuse principiilor și cerințelor în vigoare privind prestarea și reglementarea serviciilor respective. Principiile de administrare a serviciilor de alimentare cu apă și canalizare sunt: a) dezvoltarea durabilă; b) autonomia locală și descentralizarea serviciilor publice de gospodărie comunală; c) promovarea rentabilității și eficienței economice și manageriale; d) antrenarea populației în procesul de luare a deciziilor privind dezvoltarea infrastructurii edilitare; e) asocierea intercomunală și parteneriatul; f) corelarea cerințelor cu resursele; g) administrarea eficientă; h) asigurarea mediului concurențial; i) accesul liber la informațiile privind serviciile respective; j) utilizarea rațională și protecția resurselor de apă. Totodată, potrivit prevederilor art. 9 al prezentei legi, finanțarea și realizarea investițiilor publice în infrastructura edilitară a serviciului comunal de gospodărire a resurselor de apă se asigură din bugetele de venituri și cheltuieli ale operatorilor, care se formează prin încasarea de la utilizatori a sumelor reprezentând contravaloarea serviciilor prestate și prin instituirea unor taxe speciale potrivit legii, și suplimentar, din bugetele locale sau, după caz, din alocațiile acordate de Guvern.
4.2. Particularitățile și tendințele consumului apelor
În cadrul bazinului hidrografic Larga, conform datelor Inspectoratului pentru Protecția Mediului (IPM), există 9 utilizatori primari ale surselor de captare a apei, care sunt în localitățile Ciobalaccia (3), Lingura (2), Tartaul (2), Gotești (1) și Constantinești (1), informația cu privire la consumul resurselor de apă de către celelalte localități din cadrul bazinului lipsește.
În cadrul bazinului hidrografic Larga a fost captat, în medie, un volum de apă de circa 97,6 mii m3, acesta constituind circa 20% din volumul total de apă captat în raionul Cantemir. În perioada anilor 2010-2018, volumul total de apă captat a înregistrat o tendință pronunțată de creștere de aproximativ 2 ori (fig. 15), lucru datorat în mare parte începerii activității întreprinderilor municipale din localitățile Lingura, Ciobalaccia și Tartaul.
Figura 15. Dinamica volumui de apă captat din BH Larga după sursele de proveniență, mii m,3 (Sursa: IES)
În ceea ce privește sursele de captare a apei, în medie, 85% din volumul total de apă este captat din surse subterane, acesta, la fel ca volumul total, înregistrând o tendință de creștere de circa 3 ori. Această creștere semnificativă a volumului de apă captat este condiționață în mare parte de extinderea rețelelor de apeduct ceea ce permite o evidență mai eficientă a volumului captărilor de apă.
Apa subterană în localitățile din bazin este captată din 16 sonde arteziene, pe lîngă care mai sunt încă 4 neexploatate. De cele mai multe sonde dispune primăria Ciobalaccia – 8, din care 5 sunt exploatate de către CAP „Ciobalaccia” pentru apă menajeră, potabilă și pentru irigare. De asemenea pentru irigare este exploatată o sondă de către Asociația utilizatorilor de apă din s. Lingura și una de FPC Ceseida SRL din s. Cârpești.
Captarea apelor din surse de suprafață a scăzut considerabil după anul 2014, după ce întreprinderea care avea cel mai mare aport la utilizarea apei din aceste surse – CAP Ciobalaccia, a început să utilizeze apa din surse subterane. Dacă în anul 2010 – 37% din apa captată era din surse de suprafață, în prezent acestea constituie doar 4%, fiind utilizate, în principiu, de întreprinderile vinicole SRL „Podgoria-vin” și SRL „Tarcom-vin”.
Volumul total al apei utilizate în bazinul hidrografic Larga a fost, în medie, 97 mii m3, cea mai mare cantitate fiind înregistrată în anul 2018 – 134 mii m3. În s. Ciobalaccia, ca și în cazul s. Gotești, au fost utilizate în medie 35 mii m3 apă, în s. Tartaul – 17 mii m3 și 8 mii m3 în s. Lingura. În localitățile din cadrul acestui bazin, în general, apa este utilizată de întreprinderile agroalimentare și comunale.
Tabelul 10. Dinamica volumului de apă utilizat în BH Larga, în mii m3
Localitatea Anii media
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018
Ciobalaccia 38,8 37 37 35,7 36,5 40,6 37,8 19,2 34,4 35
Constantinești 3,3 3 3,7 4,5 4,7 4,6 4
Gotești 27,7 31 31 31,5 35,4 39,2 38,8 40,8 38,5 35
Lingura 0,7 1,5 1,5 6,9 6,9 12,3 12,4 12,4 15,6 8
Tartaul 0,5 1,2 1,2 5,8 17,8 35 21,8 25 41,3 17
Total 67,7 70,7 70,7 83,2 99,6 130,8 115,3 102,1 134,4 97
Sursa: IES
Cea mai mare cantitate de apă a fost utilizată de întreprinderile comunale din Gotești (35 mii m3) și Tartaul (23 mii m3), precum și de întreprinderea agroalimentară din Ciobalaccia (30 mii m3). La general, volumul total de ape utilizate a crescut considerabil în perioada de studiu (cu circa 62 mii m3), și doar în s. Ciobalaccia a scăzut față de anul 2010 cu 4,4 mii m3.
Figura 16. Dinamica volumui de apă utilizat din BH Larga după categorii de folosință, mii m3(Sursa: IES)
În medie, circa 72% din volumul total de apă este utilizat pentru necesități menajere, iar în anul 2018 acesta a constituit 85% sau 114,7 mii m3, dintre care peste 70% fiind utilizate în aceste scopuri în localitățile Tartaul și Gotești de către întreprinderile municipale care se ocupă în principal de captarea, tratarea și distribuția apei. Volumul de apă utilizate pentru necesități menajere din anul 2010 pînă în anul 2018 a înregistrat o tendință de creștere (fig. 16), practic continuă, de circa 3,4 ori.
Pentru producere s-au utilizat, în medie, 17 mii m3 de apă sau 18% din volumul total. Cea mai mare cantitate de apă utilizată pentru producție este în s.Ciobalaccia – 14 mii m3, de către întreprinderea agroalimentară CAP Ciobalaccia. În ceea ce privește utilizarea apei în acest scop în celelalte localități, aceasta este mult mai mică, fiind reprezentată de întreprinderile vinicole din s.Lingura și s.Tartaul care utilizează fiecare, în medie, o mie m3 de apă, în s.Gotești apa fiind utilizată doar pentru necesități menajere. Ca și în cazul volumului de apă utilizat pentru necesități menajere, apa utilizată pentru producere a înregistrat o tendință de creștere de circa 2 ori, însă cu oscilații pronunțate.
Creșterea mai pronunțată a captării și utilizării resurselor de apă după anul 2014 se datorează, în general, creșterii lungimii rețelei de apeduct, ceea ce a făcut posibilă evidența consumului de apă. Astfel nu a crescut atât de mult consumul pe cât evidența acestuia. Din cauza faptului că din bazinul hidrografic al r. Larga fac parte doar localități rurale în care numărul populației este în scădere și, respectiv, persistă fenomenul de îmbătrânire, consumul de apă treptat va descrește, iar o creștere a acestui consum va fi determinată doar în cazul extinderii rețelelor de alimentare cu apă fiind posibil astfel monitorizarea volumului de apă consumat.
4.3. Analiza economică a serviciilor centralizate de alimentare cu apă
În localitățile situate în bazinul râului Larga, principalii operatori ai serviciilor de alimentare cu apă sunt primăriile și asociațiile de utilizatori din localitățile rurale. Majoritatea prestatorilor de servicii de alimentare cu apă din regiune au fost fondați recent, ca rezultat al aprobării Legii nr. 303 din 13.12.2013 privind serviciul public de alimentare cu apă și canalizare, și implementării proiectelor de construcție și extindere a apeductelor din ultimii ani.
De sisteme centralizate de alimentare cu apă dispun 4 localități (67%) din cele 6 localități situate în bazinul râului Larga. Lungimea medie totală a apeductelor comunale este de 120,6 km, care a crescut de ≈1,5 ori, de la 88,3 km în anul 2014, până la 128,9 km în anul 2018. Astfel, în comuna Gotești se constată sisteme de alimentare cu apă cu o lungime de 85 km (≈66%), în satul Tartaul sistemele de apeduct sunt de 16,4 km (13%), în satul Lingura lungimea sistemelor de alimentare cu apă sunt de 15,5 km (12%) și în localitatea Ciobalaccia sisteme de de apeduct au o lungime de 12 km (9%).
Tabelul 11. Starea sistemelor de alimentare cu apă din BH Larga
Anul Lungimea apeductelor, km Numărul populației conectate Accesul populației, % Numărul gospodăriilor conectate Stații de pompare Fântâni arteziene
total funcționale total funcționale
2014 88,3 5440 34 1143 4 2 4
2015 127,9 7661 47 1875 6 4 8 5
2016 128,9 7641 47 1875 6 4 8 5
2017 128,9 7541 47 1916 6 3 8 5
2018 128,9 7995 50 2012 6 4 8 5
Media 120,6 7256 45 1764 6 3 7 4
Sporul 40,6 2555 17 869 2 2 4 5
Sursa: BNS
Ca urmare a construcției și extinderii recente a apeductelor, a fost atins un nivel mediu (≈45%) de acces al populației la apeducte, care a crescut în ultimii 5 ani de ≈1,5 ori, din anul 2014 de la 34% până în anul 2018 la 50%, la fel și numărul populației conectate s-a majorat cu 2,6 mii persoane (≈1,5 ori) de la 5440 persoane conectate în anul 2014, la 7995 persoane în anul 2018. Cel mai ridicat acces al populației la apeducte se observă în localitatea Gotești, în care este conectată ≈99% din populația prezentă. La fel și în s. Tartaul, se observă un nivel ridicat de acces al populației la sisteme de apeduct, aproximativ 97%. În așezările rurale Lingura și Ciobalaccia, accesul populației la apeducte este sub media pe regiune (37% și, respectiv, 29%). Numărul gospodăriilor conectate a sporit în ultimii 5 ani de ≈1,8 ori (sau cu 869 gospodării), de la 1143 gospodării conectate în anul 2014 până la 2012 gospodării casnice conectate la sisteme de apeduct în anul 2018.
Construcția și extinderea infrastructurii de alimentare cu apă trebuie să fie însoțită neapărat și de crearea similară a rețelei de canalizare. Aceste cerințe sunt prevăzute în actele legislative ce reglementează acest domeniu, cât și în regulamentele de activitate a întreprinderilor de alimentare cu apă, a fondurilor ecologice regionale, care finanțează asemenea proiecte. Însă, aceste cerințe cu caracter obligatoriu, frecvent sunt neglijate.
În cadrul BH Larga, în ultimii 5 ani apa a fost livrată în mediu de 6 stații de pompare și de 7 fântâni arteziene, din care peste 60% sunt funcționale. Numărul stațiilor de pompare a apei a crescut de ≈1,5 ori, de la 4 stații (inclusiv 2 funcționale) în anul 2014, la 6 stații (inclusiv 4 funcționale) în 2018. O dinamică pozitivă se atestă și la numărul fântânilor arteziene, care s-a majorat de ≈2 ori, de la 4 fântâni în anul 2014 la 8 fântâni (inclusiv 5 funcționale) în anul 2018.
Prin intermediul sistemelor centralizate de aprovizonare cu apă, în ultimii 5 ani, au fost captate anual, în mediu 95,4 mii m3 de apă. Cantitatea de apă captată a crescut de ≈2 ori, de la 53 mii m3 în anul 2014, până la 109,3 mii m3 în anul 2018. Cea mai mare cantitate de apă captată în anul 2018 se atestă în localitățile Gotești (40,8 mii m3) și Tartaul (40 mii m3). Din cantitatea totală de apă captată, circa 88,6% a fost furnizată populației, iar pentru organizații bugetare și agenți economici au fost livrate cantități de apă mai modeste, ≈9,8% și, respectiv, ≈1,6% din volumul total de ape captate.
Tabelul 12. Utilizarea sistemelor de alimentare cu apă din BH Larga
Anul Volumul apelor captate, mii m3 Volumul apelor furnizate Consumul, în l/om/zi
Total Populație Org. bugetare Agenți economici Total Populație
2014 53 45,7 44,1 1,6 8 7
2015 91,2 90,7 78,5 12,2 15 13
2016 112,7 112,7 102,3 10,4 19 17
2017 110,9 110,9 99,8 11,1 19 17
2018 109,3 109,3 96,8 10,7 1,8 19 17
Media 95,4 93,9 84,3 9,2 0,4 16 14
Sporul 56,3 63,6 52,7 9,1 1,8 11 9
Sursa: BNS
Volumul total al apei furnizate (facturate) s-a majorat de ≈2,4 ori, de la 45,7 mii m3 în anul 2014, până la 109,3 mii m3 în anul 2018, sau cu 63,6 mii m3 mai mult. Cantitatea maximă de apă a fost furnizată în localitățile Gotești (40,8 mii m3) și Tartaul (40 mii m3), urmate de Ciobalaccia (16,5 mii m3) și Lingura (12 mii m3). În ultimii 5 ani, circa 90% din totalul apelor livrate sunt destinate populației și gospodăriilor casnice, iar restul ≈10% sunt furnizate instituțiilor bugetare și agenților economici. Printre organizațiile bugetare se remarcă centrele medicale, clădirile administrației publice locale, instituții preșcolare și școli. Cantitatea de apă furnizată agenților economici depinde de numărul și capacitatea de producție a întreprinderilor, care nu dispun de surse proprii de alimentare cu apă. Prin urmare, se constată în localitățile Tartaul ≈56% și Lingura ≈44% din volumul total al apelor livrate agenților economici.
Cu toate că au fost create și extinse rețelele de alimentare cu apă, consumul mediu de apă pe cap de locuitor (≈35 l/om/zi) este mai redus decât media pe Republică, ceea ce se explică prin faptul că majoritatea absolută a localităților sunt rurale. Consumul total de apă per capita a crescut de ≈1,6 ori, de la 23 l/om/zi în anul 2014, până la 37 l/om/zi în anul 2018. La fel, consumul de apă per persoană are o dinamică pozitivă, sporul fiind de ≈1,5 ori, de la 22 l/om/zi în anul 2014, la 33 l/om/zi în anul 2018. Consumul de apă per persoană este condiționat direct atât de lungimea apeductelor și numărul populației conectate, cât și de cantitatea și calitatea resurselor de apă locală. Consumul maxim de apă se atestă în satul Tartaul (≈61 l/om/zi) și în satul Ciobalaccia (≈52 l/om/zi).
Alimentarea cu apă a populației în localitățile bazinului hidrografic Larga este asigurată, într-o mare mare măsură, și de sursele necentralizate de apă. Conform datelor IES, în perimetrul BH Larga, au fost identificate 505 fântâni (tabelul 13), în majoritatea localităților acestea fiind peste 60 la număr, cele mai multe fiind în s. Lărguța – 88 și Gotești – 78. Deși fântânile fiind o sursă importantă de apă pentru localitățile din acest bazin din cauza accesului limitat la rețelele de apeduct, doar 4 % din numărul total sunt amenajate, cele mai multe fântâni amenajate fiind în Ciobalaccia (5) și Tartaul (5), iar cele mai puține în Lingura (1), pe cînd în Cârpești din 60 fântâni nu este amenajată niciuna.
Tabelul 13. Numărul și starea fântânilor și izvoarelor în BH Larga [raport IES 2018]
Localitatea Fîntîni Izvoare
Total Amenajate Total Amenajate
s. Ciobalaccia 70 5 0 0
s. Cîrpești 65 0 1 0
s. Costantinești 10 0 2 0
s. Crăciun 13 0 2 0
s. Flocoasa 16 1 0 0
s. Gotești 78 2 3 0
s. Lărguța 88 4 1 0
s. Lingura 60 1 0 0
s. Popovca 1 0 0 0
s. Tartaul 74 5 3 1
s. Victorovca 20 2 1 0
Total 505 20 13 1
De asemenea, în localitățile din cadrul acestui bazin, cu excepția s. Ciobalaccia, Lingura, Flocoasa și Popovca, unde acestea lipsesc, pentru alimentarea cu apă sunt utilizate și 13 izvoare, din care este amenajat doar unul în s. Tartaul.
Lacurile de acumulare, de asemenea reprezintă o sursă de apă destul de importantă, deși consumul de apă din aceste surse este slab monitorizat. La evidența IPM în localitățile din bazinul hidrografic Larga se află 20 lacuri, cu o suprafață totală de 138 ha (tabelul 14). Majoritatea lacurilor se află în proprietate publică, doar 2 fiind arendate. Cele mai multe lacuri sunt amplasate în s. Cârpești (8), însă ce mai mare suprafață a lacurilor este în Ciobalaccia – 73 ha, unde sunt doar 3 lacuri. Majoritatea lacurilor sunt amplasate pe cursuri de apă și doar 5 lacuri în lateralul acestora.
În ceea ce privește modul de utilizarea a acestor lacuri, majoritatea, cu excepția a 2 lacuri, sunt de folosință generală, iar cele 2 amplasate în s. Cârpești și Lărguța sunt utilizate pentru piscicultură, acestea și fiind utilizate prin contract de arendă. În ceea ce privește starea acestor lacuri, majoritatea au bazinul cu apă și dispun de fâșii riverane, uscate fiind 5 la număr, 4 în s. Cârpești și unul în s. Lingura. De instalații hidrotehnice dispun doar 10 lacuri iar evacuatoarele de fund sunt prezente doar la 4 lacuri.
Tabelul 14. Categoriile de folosință a lacurilor de acumulare din BH Larga
[raport IES 2018]
Localitatea Numărul Suprafața Amplasarea Folosința
pe curs lateral generală piscicultură
Ciobalaccia 3 72,72 3 3
Cârpeşti 8 17,76 8 7 1
Lărguţa 2 22,08 2 1 1
Lingura 3 5,85 1 2 3
Tartaul 4 19,62 1 3 4
Total 20 138 15 5 18 2
În condițiile în care rețelele de alimentare de apă nu vor crește, sursele necentralizate vor fi una din principalele surse de utilizare a apei, fenomen specific nu dor pentru localitățile din acest bazin, dar și pentru majoritatea localităților rurale.
Conform datelor oferite de IES, volumul total de ape uzate evacuate în cadrul bazinului hidrografic Larga, în medie, este de peste 67 mii m3. Similar consumului resurselor de apă, cea mai mare cantitate de apă este evacuată de către întreprinderile comunale SRL Apa Canal Cazacu din s. Gotești (25,2 mii m3) și ÎM Tart-local- service din s. Tartaul (22,8 mii m3), inclusiv ÎM Ciobalaccia – Servicii (8,6 mii m3), iar din întreprinderile agroalimentare evidențiem CAP Ciobalaccia cu 10 mii m3. Din cauza lipsei rețelelor de sanitație și, respectiv, a stațiilor de tratare a apelor uzate, cele peste 67 mii m3 de apă uzată este evacuată fără epurare.
4.4. Mecanismul economic de recuperare a costurilor de folosință și protecție a apelor
4.4.1. Tarifele pentru serviciile publice de alimentare cu apă
Condițiile și principiile de aplicare
Cuantumul şi procedura de aplicare a tarifelor pentru serviciile publice de alimentare cu apă, canalizare şi epurare sunt stipulate în Hotărârea nr. 741 a Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică din 18.12.2014 privind „Metodologia de determinare, aprobare şi aplicare a tarifelor pentru serviciul public de alimentare cu apă, de canalizare şi epurare a apelor uzate”. Prezenta metodologie este ajustată la prevederile Legii nr. 303 din 13.12.2013 privind serviciul public de alimentare cu apă şi canalizare și Legii Apelor nr. 272 din 23.12.2011. De asemenea, metodologia respectivă este ajustată la articolul 9 al Directivei Cadru Apă 2060/CE și se axează pe principiile „beneficiarul și poluatorul plătește” și recuperării costurilor de folosință și protecție a apei din contul tarifelor de la prestarea serviciilor de alimentare cu apă și sanitație. În același timp, cotele tarifelor pentru serviciile de alimentare cu apă sunt stabilite doar pe categorii de utilizatori și capacitățile de plată ale acestora, dar nu pe valoarea complexă (economică, recreațională și ecologică) a surselor de apă, pe analiza cost-eficiență [31] în conformitate cu prevederile Ghidului WATECO cu privire metodologia evaluării economice a folosințelor de apă.
Tarifele pentru serviciile publice de alimentare cu apă sunt aplicate utilizatorilor, care reprezintă 3 categorii principale de consumatori, pentru care sunt stabilite cote separate ale tarifelor: 1) populaţia; 2) organizaţiile bugetare; 3) agenţii economici.
Conform Metodologiei ANRE în vigoare, mecanismul aplicat la determinarea tarifelor se bazează pe următoarele principii: 1) furnizarea continuă a serviciilor publice de alimentare cu apă, de canalizare şi epurare a apelor uzate în condiţii de siguranţă şi cu utilizarea eficientă a obiectelor sistemului public de alimentare cu apă şi de canalizare; 2) suportarea de către consumatori doar a cheltuielilor minim necesare operatorului pentru captarea, pomparea, tratarea, transportul, distribuţia şi furnizarea apei, colectarea, transportul şi epurarea apelor uzate; 3) efectuarea unei activităţi eficiente, ce ar oferi întreprinderii posibilitatea de a-şi recupera mijloacele financiare investite şi obţinerea unei rentabilităţi rezonabile; 4) asigurarea transparenţei în procesul de reglementare a tarifelor.
Cele mai importante categorii de cheltuieli, care determină, într-o mare măsură, cota tarifelor aprobate, sunt cheltuielile pentru retribuirea muncii și cheltuielile pentru energia electrică necesară pentru pomparea și tratarea apelor furnizate în rețeaua de alimentare și apelor reziduale recepționate în rețeaua de canalizare. Cheltuielile respective sunt condiționate de capacitățile (debitul) zilnice de alimentare cu apă a sursei de captare, așezarea geografică a acesteia și particularitățile de relief a localității sau a perimetrului dintre sursă și consumatorii finali.
În același timp, cotele tarifelor pentru gospodăriile casnice și organizațiile bugetare nu depind de volumul de apă consumată și rezervele disponibile pentru alimentarea neîntreruptă cu apă potabilă, ceea ce reprezintă, de facto, un mare neajuns al prezentei Metodologii și o problemă deosebit de alarmantă pentru populație și autoritățile publice locale. Consumul excesiv în unele gospodării casnice, inclusiv la irigare, creșterea industrială a animalelor, reparații și spălătorii auto etc. afectează semnificativ resursele de apă disponibile și capacitățile operatorilor locali de a furniza apa potabilă necesară populației pe tot parcursul anului. Prin urmare, este necesară modificarea Metodologiei în vigoare în sensul aplicării unor cote diferențiate a tarifelor pentru alimentarea cu apă în dependență de volumul de apă consumată pentru fiecare gospodărie casnică, precum și de gradul de asigurare cu apă de calitate la nivel local și regional. De asemenea, cotele în vigoare a tarifelor pentru populație ar putea să fie aplicate până la un anumit plafon normativ de consum, iar pentru depășirea acestuia să fie aplicate cote majorate în funcție de nivelul de depășire a plafonului respectiv.
Conform prevederilor Legii 303 , dacă consiliul local va aproba tarife la un nivel mai redus decât cele prevăzute în Avizul prezentat de Agenţie, acesta este obligat să stabilească în decizia sa de aprobare a tarifelor sursa şi suma concretă ce urmează a fi alocată operatorului pentru acoperirea veniturilor ratate de către operator din cauza aprobării tarifelor reduse.
Tarifele pentru alimentarea cu apă
Tarifele pentru servicii de alimentare cu apă în localitățile din BH Larga, sunt stabilite, de către prestatorii de servicii, preponderent, în funcție de capacitatea de plată a consumatorului. În majoritatea localităților sunt stabilite cote diferențiate pentru gospodăriile casnice și celelalte categorii de consumatori (organizații bugetare și agenți economici). Ca urmare a predominării absolute a apei livrate pentru populație în consumul total, cotele medii ale tarifelor pentru apă sunt la un nivel redus, apropiat de cel stabilit pentru gospodăriile casnice. La rândul ei, cota tarifului pentru apa livrată populației se bazează pe capacitățile reduse de plată din mediul rural și pe cheltuielile operaționale pentru funcționarea sistemului centralizat de alimentare cu apă, în special cheltuielile pentru energia electrică necesare captării și transportării apei, precum și pentru retribuirea muncii angajaților întreprinderilor respective.
Cota tarifelor medii pentru servicii de alimentare cu apă, pentru consumatorii casnici și organizațiile bugetare din localitățile BH Larga este de 11,6 lei/m3, iar pentru agenții economici, tariful mediu este în mărime de 12,8 lei/m3. Cel mai mare tarif aplicat populației și organizațiilor bugetare, se atestă în localitatea Gotești (14 lei/m3), iar cel mai mic – în localitatea Tartaul (9 lei/m3). În localitatea Lingura este stabilit tariful maximal pentru alimentare cu apă a agenților economici în sumă de 15 lei/m3, iar în s. Ciobalaccia este cel mai mic tarif aprobat pentru sectorul privat, în mărime de 10 lei/m3. Veniturile din livrarea apei în așezările rurale din BH Larga au sporit de ≈1,7 ori, de la 514,5 mii lei în anul 2014, până la 866,1 mii lei în anul 2018.
Tabelul 15. Tarifele pentru apa livrată în localitățile din BH Larga (2018)
Localitățile Cota tarifului, în lei/m3
Populație Organizații bugetare Agenți economici
Ciobalaccia 10 10 10
Gotești 14 14 14
Lărguța 13 13 13
Lingura 12 12 15
Tartaul 9 9 12
BH Larga 11,6 11,6 12,8
Sursa: operatorii locali
Recuperarea costurilor de folosință
Principiul recuperării costurilor legate de folosința apelor, inclusiv evaluarea deplină a costurilor apelor drept component al mediului și resursă naturală este o prevedere a Legii apelor 272/2011. Potrivit prevederilor capitolului VI al Strategiei de alimentare cu apă și sanitație pentru anii 2014-2028, conceptul recuperării sustenabile a costului serviciilor include trei caracteristici principale: o combinație adecvată a tarifelor, taxelor și transferurilor (3T) pentru a finanța costurile recurente și capitale și pentru a impulsiona alte forme de finanțare; previzibilitatea subvențiilor publice pentru a facilita investițiile; politici tarifare care să facă serviciile accesibile tuturor, inclusiv celor mai sărace categorii ale populației, asigurând totodată sustenabilitatea furnizorilor de servicii. Costurile de folosință a resurselor de apă cuprinde costurile operaționale, costuri investiționale și costurile de mediu. Costurile operaționale includ cheltuielile curente legate de exploatarea infrastructurii de alimentare cu apă și sanitație și prestarea serviciilor respective către diverse categorii de consumator. De asemenea, costurile operaționale sunt, de regulă, costuri directe, ușor cuantificabile de sistemul actual de evidență și sunt supuse recuperării într-o perioadă scurtă și determinată de timp (1 an, 1 semestru). Lucrările operaționale (de exploatare) urmăresc, cu precădere, beneficii directe de ordin economic și social. Costurile investiționale sunt destinate, de regulă, pentru extinderea și modernizarea infrastructurii de alimentare cu apă și sanitație, stațiilor de pompare și tratare a apei și sunt, planificate și supuse recuperării atât pe termen scurt, cât și pe termen mediu sau mai îndelungat (peste 5 ani). Costurile investiționale urmăresc atât beneficii directe, cât și indirecte. Costurile de mediu pot fi identificate și evaluate atât în baza pagubelor și prejudiciilor ecologice și cheltuielilor necesare pentru restabilirea componentelor și ecosistemelor naturale afectate, cât și prin metodologia de evaluare a serviciilor ecosistemelor acvatice. Costurile ecologice urmăresc prioritar efecte indirecte sociale și ecologice.
Recuperarea costurilor operaționale de folosință a resurselor de apă se obține, cu precădere, din tarifele pentru prestarea serviciilor respective, permisele pentru pescuitul sportiv, accesul în zonele amenajate de agrement. Pentru recuperarea costurilor măsurilor publice de administrate, monitorizare, protecție și restabilire a obiectelor acvatice și zonelor de protecție a acestora, de întreținere a obiectivelor acvatice de utilitate publică (scăldat, agrement, pescuitul amator) se aplică taxe pentru utilizarea apelor, plățile pentru deversarea poluanților cu apele reziduale, permise de acces, precum și se apelează la transferurile de la bugetul public și la donatori. Recuperarea sustenabilă a costurilor asigură fluxurile de lichidităţi viitoare din combinaţia celor 3T şi utilizarea veniturilor ca bază pentru atragerea surselor de finanţare recuperabile, în funcţie de situaţia locală. Pe termen mai lung, sursele recuperabile nu pot substitui veniturile de bază insuficiente, realizându-se doar o deplasare a poverii către anii viitori.
La stabilirea tarifelor serviciilor de alimentare cu apă şi sanitaţie este necesară luarea în considerare a capacității de plată a consumatorilor [33]. Din aceste considerente, la planificarea investițiilor și selectarea proiectelor prioritate trebuie să aibă localitățile care pot asigura recuperarea costurilor de exploatare (operaționale și investiționale) din tarifele aplicate. În cazul imposibilității recuperării costurilor de exploatare din tarife, trebuie să fie găsite soluții descentralizate și acceptate de utilizatorii de apă din localitatea respectivă, inclusiv prin subvenționarea populației social-vulnerabile.
4.4.2. Taxa pentru apă
Conform Articolului 55 al Legii apelor 272/2011, folosința generală a apei se efectuează cu titlu gratuit. Plățile de acces în zonele de scăldat și în stațiunile balneare pot fi stabilite numai de titularul autorizației de mediu pentru folosința specială a apei care a edificat construcții și/sau instalații destinate activităților de agrement. Totodată, conform capitolului VI (art. 19) al Legii cu privire la resursele naturale, folosirea resurselor naturale se efectuează contra plată. Taxele pentru consumul apelor reflectă compensarea bănească de către beneficiar a cheltuielilor publice pentru exploatarea, conservarea şi restabilirea resurselor de apă. Totodată, conform articolului 302 al Codului Fiscal (capitolul 2 al Titlului VIII), taxele pentru consumul apei sunt aplicate persoanelor fizice care desfăşoară activitate de întreprinzător şi persoanelor juridice, care extrag apă din fondul apelor şi care utilizează apa la hidrocentrale. Domeniul de aplicare al taxei pentru apă cuprinde întreprinderile agricole şi industriale şi de deservire, de capacitate medie şi mare, care dispun de sisteme proprii de captare a apelor.
Taxele pentru folosirea apei sunt stabilite de Codul Fiscal al RM și sunt calculate de plătitor, în funcţie de volumul apei utilizate, conform datelor contoarelor sau, în lipsa acestora, conform normelor de utilizare a apei. Normele respective sunt condiţionate de rezervele apelor de suprafaţă şi subterane, de cantitatea de precipitaţii atmosferice şi de densitatea reţelei hidrografice, de agregatele tehnologice şi de domeniul de întrebuinţare a apelor. În cazul folosirii normative al apelor, plata se include în preţul de cost al producţiei, iar în cazul folosirii supranormative se percepe din venitul net al beneficiarului după achitarea impozitului pe venit.
Taxa nu se aplică pentru: a) apa extrasă din subsol concomitent cu minereurile utile sau extrasă pentru prevenirea acţiunii dăunătoare a acestor ape; b) apa extrasă și livrată direct sau prin intermediul unor agenți economici populaţiei, autorităților publice și instituțiilor finanțate de la bugetele de toate nivelurile; c) apa extrasă pentru stingerea incendiilor sau livrată pentru aceste scopuri direct sau prin intermediul unor agenți economici; d) apa extrasă de întreprinderile societăţilor orbilor, surzilor, invalizilor şi instituţiile medico-sanitare publice; e) apa extrasă de instituţiile penitenciare sau livrată acestora.
Taxa pentru apă se percepe în următoarele mărimi: a) pentru fiecare 1 m3 de apă extrasă din fondul apelor − 0,3 lei; b) pentru fiecare 1 m3 de apă minerală naturală și de apă potabilă extrase și destinate îmbutelierii – 16 lei; c) pentru fiecare 1 m3 de apă minerală naturală extrasă, care nu este destinată îmbutelierii – 2 lei; d) pentru fiecare 10 m3 de apă utilizată de hidrocentrale − 0,06 lei. Prin urmare, metodologia actuală de calcul a taxelor pentru consumul apei poate fi uşor aplicată de beneficiari.
Lacunele metodologiei existente a taxei pentru apă. În pofida simplităţii ei, metodologia actuală de calcul a taxelor pentru consumul apei conţine şi o serie de lacune: a) cuantumul egal pentru 1 m3 de apă din sursele de suprafaţă şi din cele subterane; b) este slab reflectată asigurarea cu apă a teritoriului; c) cotele taxelor nu sunt condiţionate de preţul apelor, ci de capacitatea de plată redusă; d) nu se ţine cont de starea ecologică a apelor de suprafaţă şi subterane; e) nu stimulează recircularea şi economisirea apei; f) cotele taxelor, în funcţie de normele de consum ale apei, nu sunt stabilite pe bazine hidrografice, ci pe unităţi administrativ-teritoriale. De asemenea, taxa pentru utilizarea apelor subterane trebuie să reflecte și costurile prospecţiunilor şi exploatărilor geologice executate în aceste scopuri [35]. Taxele pentru consumul apelor trebuie să includă şi costurile investigaţiilor ştiinţifice bazate pe analiza cost/beneficii, costurile administrării obiectivelor acvatice publice, pentru a stabili nu doar un preţ mai corect, ci şi variantele optime de utilizare şi normativele de folosire a apelor potabile, a cursurilor şi bazinelor de apă [34]. Cuantumul redus al taxelor pentru utilizarea apelor condiţionează depăşirea frecventă a normelor de consum şi majorarea volumului de deversări ale apelor reziduale, în complexul agroalimentar. Gospodăriile casnice și alte categorii de beneficiari care nu folosesc sistemele publice de alimentare cu apă nu achită taxă și nu constribuie la recuperarea costurilor de folosință a apei.
4.4.3. Finanțarea sectorului
În anii 2011-2018, în perimetrul BH Larga, cu suportul financiar al FEN, au fost implementate 8 proiecte în sumă de 12,7 mil. lei. Totodată, acestea au fost partajate în 19 etape, care au fost aprobate și finanțate în calitate de proiecte separate. Majoritatea proiectelor au fost destinate extinderii sistemelor de alimentare cu apă (5 din 8) cu un volum financiar de 12,6 mil. lei. Au fost aprobate 3 proiecte de amenajare a fântânilor, în valoare totală de 90 mii lei. Cele mai multe proiecte au fost implementate în s.Lărguța (3 proiecte) realizate în 4 etape, cu o sumă totală de 3,6 mil. lei. Aceste proiecte au fost destinate: pentru amenajarea unei fântâni, un proiect, în sumă de 30 mii lei și pentru construcția sistemului de alimentare, 2 proiecte, în sumă de 3,6 mil. lei.
În s. Tartaul au fost implementate 2 proiecte în sumă totală de 4,7 mil. lei, inclusiv: pentru amenajarea unei fântâni din localitate, unde a fost aprobat un proiect în sumă de 30 mii lei și pentru construcția fântânii arteziene și a rețelelor de apeduct, a fost implementat un proiect realizat în 3 etape, în sumă totală de 4,7 mil. lei.
În localitatea Lingura din mijloacele financiare ale FEN a fost realizat un proiect în sumă totală de 1,9 mil. lei, pentru forarea sondei arteziene și construcția sistemului de apeduct din localitate. În c. Ciobalaccia a fost implementat un proiect pentru construcția apeductului. Suma finanțată de FEN, în perioada anilor 2011-2014, a fost de 2,4 mil.lei, divizată în 3 etape. În s. Cârpești, a fost realizat doar un singur proiect de amenajare a unei fântâni în sumă de 30 mii lei.
În pofida majorării multiple a numărului și sumelor proiectelor finanțate de FEN pentru protecția resurselor de apă și realizarea proiectelor complexe în acest domeniu, majoritatea absolută a alocărilor sunt destinate extinderii sistemelor de alimentare cu apă. Aceste proiecte nu depășesc limitele unei comune.
5. PROGRAMUL DE MĂSURI
La identificarea măsurilor s-a ținut cont de rezultatele analizelor presiunilor și evaluării impactului, de obiectivele de mediu stabilite și analiza economică efectuată, făcîndu-se referire la DCA și la legislația națională. În procesul de identificare a problemelor importante de gospodărire a apelor în subbazinul r. Larga, au fost formulate următoarele obiective importante, fiecare din ele, avînd mai multe obiective specifice și acțiuni stabilite:
Tabelul 16. Programul de măsuri privind implementarea planului de gestionare în subbazinul hidrografic Larga pentru perioada 2019-2024
Nr. Denumirea acțiunii Termen de realizare Instituția responsabilă Indicatori de monitorizare Cost total Tipul de asistență
Obiectiv general 1. Perfecționarea și dezvoltarea sistemului de monitorizare în subbazinul r. Larga
Obiectiv specific 1.1. Îmbunătățirea programului de monitoring al corpului de apă de suprafață Larga
1.1.1. Îmbunătățirea sistemului de monitoring al calității apelor de suprafață în subbazinul hidrografic Larga 2020 MADRM, Agenția ”Apele Moldovei”, Agenția de Mediu, Administrația Publică Locală din subbazin, Comitetul de Subbazin, Agenții Economici ce administrează resursele de apă din subbazinul rîului. Numărul secținilor de monitorizare aprobate pentru corpul de apă, instituirea unui sistematism sau a frecvenței de prelevare, rapoarte anuale de monitorizare elaborate și publicate 100 000,00 MDL Bugetele anuale ale instituțiilor responsabile, Fondul Ecologic Național
1.1.2.
Îmbunătățirea sistemului de monitoring hidromorfologic în subbazinul hidrografic Larga 2020-2021 MADRM, Agenția ”Apele Moldovei”, Agenția de Mediu, Serviciul Hidrometeorologic de Stat, Institutul de Geografie și Ecologie al AȘM. Programul privind monitoringul hidromorfologic a corpului de apă Larga elaborat, rapoarte anuale de monitorizare hidromorfologică elaborate și publicate 50 000,000 MDL
Bugetele anuale ale instituțiilor responsabile, Fondul Ecologic Național
1.1.3. Elaborarea pașaportului pentru corpul de apă de suprafață din cadrul bazinului r. Larga 2019 Agenția ”Apele Moldovei”, Agenția de Mediu, Institutul de Geografie și Ecologie al AȘM, APL, Comitetul de Subbazin Pașaport elaborat și
aprobat de Agenția ”Apele Moldovei”, disponibil pentru utilizare beneficiarilor
28 000.00
MDL Bugetele anuale ale instituțiilor responsabile
1.1.4. Inventarierea și cartografierea digitală a stării corpurilor de apă de suprafață cu posibilitatea vizualizării în timp real 2021-2022 MADRM, Agenția pentru Geologie și Resurse Minerale, Agenția ”Apele Moldovei”, Institutul de Geografie și Ecologie al AȘM, Agenția de Mediu, Comitetul de subbazin. Inventar aprobat, Posibilitatea de vizualizare în regim one-line a stării corpurilor de apă de suprafață și subterane, prin intermediul setului de culori aprobate 120 000.00 MDL Fondul Ecologic Național, proiectele internaționale
SDS-ADA, EUWI+
Obiectiv specific 1.2. Îmbunătățirea programului de monitoring al calității apelor subterane a corpului de apă Larga
1.2.1. Îmbunătățirea sistemului de monitoring al calității apelor subterane în subbazinul hidrografic Larga 2020-2021 MADRM, Agenția pentru Geologie și Resurse Minerale, Agenția ”Apele Moldovei”, Administrația Publică Locală din subbazin, Comitetul de Subbazin, Agenții Economici ce administrează resursele de apă din subbazinul rîului. Numărul sondelor de monitoring al apelor subterane reabilitate, forate sau exploatate de Agenția pentru Geologie și Resurse Minerale, numărul elementelor chimice, biologice și microbiologice analizate, evidența sistematică a volumului captărilor de apă din sonde și evaluarea consumului de apă utilizat pentru diferite necesități; Rapoarte anuale elaborate și publicate de AGRM 180 000,00 MDL Bugetele anuale ale instituțiilor responsabile, Fondul Ecologic Național, proiectele internaționale
SDS-ADA, EUWI+
1.2.2. Elaborarea pașaportului pentru corpul de apă subterană din cadrul bazinului r. Larga 2019 Agenția pentru Geologie și Resurse Minerale, Agenția ”Apele Moldovei”, Institutul de Geografie și Ecologie al AȘM, APL, Comitetul de Subbazin. Pașaport elaborat și
aprobat de Agenția pentru Geologie și Resurse Minerale, Rapoarte anuale de monitorizare elaborate și publicate de AGRM 33 000,00 MDL Bugetele anuale ale instituțiilor responsabile, Fondul Ecologic Național, proiectele internaționale
1.2.3. Inventarierea și cartografierea digitală a stării corpurilor de apă subterane, cu posibilitatea vizualizării în timp real 2021-2022 MADRM, Agenția pentru Geologie și Resurse Minerale, Agenția ”Apele Moldovei”, Institutul de Geografie și Ecologie al AȘM, Agenția de Mediu, Comitetul de subbazin. Inventar aprobat, Posibilitatea de vizualizare în regim one-line a stării corpurilor de apă de suprafață și subterane, prin intermediul setului de culori aprobate 120 000,00 MDL Fondul Ecologic Național, proiectele internaționale
SDS-ADA, EUWI+
Obiectiv specific 1.3. Sistem instituțional funcțional în domeniul administrării subbazinului hidrografic Larga
1.3.1. Organizarea Ședințelor
Comitetului de Subbazin Trimestrial Comitetul de Subbazin, Agenția pentru Geologie și Resurse Minerale, Agenția ”Apele Moldovei”, Institutul de Geografie și Ecologie al AȘM, Agenția de Mediu, Secretariatul consiliului Procese verbale, număr de ședințe, număr de participanți, categorii sociale prezente, numărul de intervenții în cadrul ședințelor 12 000,00 MDL Bugetele instituțiilor vizate,
Fondului Ecologic Național
1.3.2. Participarea la Ședințele Consiliului de Administrare al Districtului Bazinului Hidrografic Prut, Dunărea și Marea Neagră Anual Comitetul de Subbazin, Secretariatul consiliului, Agenția pentru Geologie și Resurse Minerale, Agenția ”Apele Moldovei”, Agenția de Mediu, Institutul de Geografie și Ecologie al AȘM. Număr de ședințe, număr de participanți, categotii sociale prezente, intervenții in cadrul ședințelor
10 000,00 MDL Bugetele instituțiilor vizate, Fondul Ecologic Național
Obiectiv general 2. Reducerea impactului negativ asupra resurselor de apă din subbazinul rîului Larga
Obiectiv specific 2.1. Reducerea progresivă a poluării din sursele punctiforme cu 25% pînă în anul 2023
2.1.1. Inventarierea surselor punctiforme de poluare
(inclusiv poluanții prioritari) 2019-2010 MADRM, Inspectoratul pentru Protecția Mediului, Agenția ”Apele Moldovei”, Institutul de Geografie și Ecologie al AȘM, Comitetul de subbazin. Numărul surselor identificate, cartografierea lor, completarea sistemului informațional al resurselor de apă cu informația tuturor surselor înregistrate 60 000,00 MDL Bugetele instituțiilor vizate, sursele Fondului Ecologic Național, proiecte și granturi internaționale.
2.1.3. Asistență în pregătirea proiectelor tehnice pentru construcția stațiilor de epurare în localitățile Cîrpești, Tartaul și Gotești 2020-2022 Administrația Publică Locală, MADRM, ARD Sud, Fondul de Investiții Sociale din Moldova,
Comitetul de Subbazin. Trei proiecte tehnice aprobate 1,2 mln.
MDL FISM, ARD Sud, Fondul Ecologic Național, proiecte și granturi internaționale.
2.1.4. Construcția stațiilor de epurare a apelor uzate în localitățile Cîrpești, Tartaul și Gotești 2022-2024 Administrația Publică Locală, MADRM, ARD Sud, Fondul de Investiții Sociale din Moldova,
Comitetul de Subbazin. Trei stații de epurare modern puse în funcțiune 300 mln. MDL FISM, ARD Sud, Fondul Ecologic Național, proiecte și granturi internaționale.
2.1.5 Identificarea și contribuirea la crearea sistemului de gestionare a deșeurilor pe principiul regionalizării 2020-2023 Administrația Publică Locală, MADRM, ARD Sud, Fondul de Investiții Sociale din Moldova,
Comitetul de Subbazin. Sistem regional funcțional de gestionare a deșeurilor 1,0 mln.
MDL FISM, ARD Sud, Fondul Ecologic Național, proiecte și granturi internaționale.
Obiectiv specific 2.2. Reducerea progresivă a poluării din sursele difuze
2.2.1. Evaluarea impactului poluării cu substanțe prioritare și poluanți organici persistenți în subbazinul rîului 2021-2023 MADRM, Inspectoratul pentru Protecția Mediului, Agenția ”Apele Moldovei”, Institutul de Geografie și Ecologie al AȘM, Laboratorul de Referință de Mediu, Comitetul de Subbazin, APL. Raport amplu științific de evaluare elaborat
100 000,00 MDL Fondul Ecologic Național, ARD Sud, proiecte și granturi internaționale.
2.2.2. Efectuarea studiului privind impactul poluării difuze în subbazinul rîului Larga
2020-2021 MADRM, Institutul de Geografie și Ecologie al AȘM, Agenția ”Apele Moldovei”, Inspectoratul pentru Protecția Mediului, Laboratorul de Referință de Mediu, Comitetul de Subbazin, APL. Studiu de fezabilitate elaborat privind evaluarea impactului. 70 000,00 MDL Fondul Ecologic Național, ARD Sud, proiecte și granturi internaționale.
2.2.3. Elaborarea Ghidului privind diminuarea impactului poluării difuze pentru subbazinul r. Larga 2022-2023 Institutul de Geografie și Ecologie al AȘM, Agenția ”Apele Moldovei”, Agenția de Mediu, Comitetul de Subbazin, APL. Ghid elaborat privind diminuarea impactului poluării difuze. 30 000,00 MDL Fondul Ecologic Național, ARD Sud, proiecte și granturi internaționale.
Obiectiv specific 2.3. Reabilitarea ecologică a ecosistemelor naturale în subbazinul r. Larga
2.3.1. Identificarea și împădurirea ravenelor și fâșiilor riverane de protecție Anual Agenția ”Moldsilva”, filiala Cantemir și Cahul, oficiile cadastrale teritoriale, Direcțiile teritoriale ”Spații Verzi”, Comitetul de Subbazin, APL Ravene și fîșii riverane identificate, terenuri și suprafețe împădurite 120 000,00
MDL Fondul Ecologic Național, Agenția ”Moldsilva”, APL, ARD Sud, proiecte și granturi internaționale
2.3.2. Identificarea măsurilor și revitalizarea bazinelor apă. Anual APL, Agenția”Apele Moldovei”, Comitetul de Subbazin. Bazine de apă revitalizate, suprafețe de teren reabilitate 600 000,00
MDL APL, Agenția ”Apele Moldovei”, agenții economici, utilizatorii bazinelor de apă
2.3.3 Identificarea și reabilitarea pășunilor Anual APL, Oficiile cadastrale teritoriale, Comitetul de Subbazin. Pășuni identificate și rehabilitate, suprafețe de teren revitalizate 100 000,00
MDL Fondul Ecologic Național, ARD Sud, proiecte și granturi internaționale. APL, asociațiile de fermieri.
2.3.4 Identificarea și reabilitarea
zonelor umede și de agrement Anual MADRM, Centrul de Sănătate Publică, Institutul de Geografie și Ecologie al AȘM, Agenția ”Apele Moldovei”, Agenția de Mediu, Comitetul de Subbazin, APL Flocoasa și Constantinești. Zone umede și de agrement identificate și rehabilitate lîngă localitățile Flocoasa și Constantinești (raionul Cantemir) 200 000,00
MDL Bugetele instituțiilor vizate, Fondul Ecologic Național, ARD Sud, proiecte și granturi internaționale.
2.3.5. Acțiuni de salubrizare prin aplicarea metodelor prietenoase mediului la colectarea deșeurilor din albia râului Anual APL, serviciul regional de autosalubritate, agenții economici, instituțiile de învățământ, comitetul de subbazin, etc. Număr de acțiuni realizare,
Metode applicate,
Categorii de metode 100 000,00
MDL Fondul Ecologic Național, ARD Sud, proiecte și granturi internaționale.
2.3.6 Identificarea și reabilitarea izvoarelor râului Larga 2020-2021 APL, Agenția ”Apele Moldovei”, Comitetul de Subbazin, Centrul de Sănătate Publică Număr de izvoare reabilitate / reamenajate 40 000,00
MDL Bugetele instituțiilor vizate, Fondul Ecologic Național, ARD Sud, proiecte și granturi internaționale.
2.3.7. Actualizarea sistematică a Sistemului Informațional al Resurselor de Apă (SIRA), cu informații relevante a resurselor de apă din subbazin 2022-2024 Agenția „Apele Moldovei”,
Comitetul de subbazin, Secretariatul Comitetului de subbazin Portal de gestionare a datelor geospațiale creat și funcțional
90 000,00
MDL (EUWI+), (SDC-ADA),
ARD Sud, proiecte și granturi internaționale
Obiectiv general 3. Informarea și conștientizarea populației privind gestionarea integrată a resurselor de apă din BH r. Larga
Obiectiv specific 3.1. Activități și măsuri de informare a populației cu referire la gestionarea integrată a resurselor de apă
3.1.1. Campanii tematice de informare privind gestionarea resurselor de apă în subbazin Anual APL, Comitetul de Subbazin,
ONG- urile de mediu, Agenția”Apele Moldovei”.
Număr de campanii tematice realizate, număr și categorii de personae implicate, număr de tematici abordate. 10 000,00
MDL Bugetele instituțiilor vizate, Fondul Ecologic Național, ARD Sud, proiecte și granturi internaționale.
3.1.2. Mediatizarea acțiunilor ce necesită a fi realizate în cadrul subbazinului hidrografic Larga Anual Comitetul de Subbazin,
APL, ONG- urile de mediu Pagina web, conturi pe rețele de socializare 12 000,00
MDL Bugetele instituțiilor vizate, Fondul Ecologic Național, ARD Sud, proiecte și granturi internaționale.
3.1.3. Instruiri pentru diferite categorii de beneficiari în domeniul gestionării integrate a resurselor de apă din subbazin Anual Centrul de Sănătate Publică, Institutul de Geografie și Ecologie al AȘM,
Comitetul de Subbazin,
Secretariatul consiliului,
Agenția”Apele Moldovei”. Raport privind analiza necesităților elaborat; Curriculum și program elaborat;
Număr de instruiri realizate. 16 000,00
MDL Bugetele instituțiilor vizate, Fondul Ecologic Național, ARD Sud, proiecte și granturi internaționale.
Obiectiv specific 3.2 Atenuarea riscurilor de secetă și de inundații
3.2.1. Conștientizarea deplină a tuturor categoriilor populației despre necesitatea implementării planului de gestionare a subbazinului hidrografic Larga 2019-2024 Comitetul de Subbazin,
Secretariatul consiliului,
Agenția ”Apele Moldovei”, MADRM, APL, ONG- urile de mediu, Comisia Districtului Hidrografic P-D-MN.. Plan ajustat și implementat 50 000,00
MDL Bugetele instituțiilor vizate, Fondul Ecologic Național, ARD Sud, proiecte și granturi internaționale.
3.2.2. Conștientizarea deplină a implementării planului de gestionare a riscului la inundații, relevant subbazinului hidrografic Larga 2023-2024 Agenția”Apele Moldovei” Comitetul de Subbazin, Secretariatul consiliului, APL, ONG- urile de mediu, Comisia Districtului Hidrografic Prut, Dunărea și Marea Neagră. Plan ajustat și implementat 50 000,00
MDL Bugetele instituțiilor vizate, Fondul Ecologic Național, ARD Sud, proiecte și granturi internaționale.
3.2.3. Conștientizarea deplină a implementării planului de gestionare a riscului la secetă, relevant subbazinului hidrografic Larga 2023-2024 Agenția ”Apele Moldovei”, Comitetul de Subbazin, Secretariatul consiliului, APL, ONG- urile de mediu, Comisia Districtului Hidrografic P-D-MN. Plan ajustat și implementat 50 000,00
MDL Bugetele instituțiilor vizate, Fondul Ecologic Național, ARD Sud, proiecte și granturi internaționale.
5.1. Surse posibile de finanțare identificate, pentru implementarea Programului de Măsuri
5.1.1 Finanțatori la nivel național
Fondul Ecologic Național a fost creat prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 988 din 26.09.98 în conformitate cu Legea privind protecția mediului înconjurător (nr. 1515 din 16.06.1993), Legea pentru modificarea și completarea Legii privind protecția mediului înconjurător (nr. 1539-XIII din 25.02.1998), legea privind plata pentru poluarea mediului (nr. 1540-XIII din 25.02.1998) cu scopul de a acumula mijloace suplimentare pentru finanțarea activităților din domeniul mediului.
Cine poate solicita un grant? Pot beneficia de granturi organele administrației publice locale, instituțiile, întreprinderile, organizațiile societății civile din Moldova. Organizațiile care deja beneficiază de un grant oferit de Fondul Ecologic Național și sunt în curs de derulare a proiectului nu sunt eligibile. Organizațiile care au beneficiat de un grant oferit de Fondul Ecologic Național și au finalizat proiectul, dar nu au prezentat raportul financiar de asemenea nu sunt eligibile.
Fondul de Investiții Sociale din Moldova (FISM) – proiect creat cu suportul Băncii Mondiale în anul 1999. Obiectivele de bază ale Proiectului FISM este de a contribui la implementarea Strategiei de Creștere Economică și Reducere a Sărăciei (SCERS) în Moldova prin împuternicirea comunităților și instituțiilor lor de a gestiona necesitățile lor prioritare, și anume:
Îmbunătățirea condițiilor de viață a populației rurale, în special a populației sărace prin satisfacerea cererilor din partea comunitarilor privind reabilitarea infrastructurii sociale și economice, inclusiv a programelor de perfecționare a învațământului primar și a serviciilor de ocrotire a sănătății;
Dezvoltarea capacităților comunitarilor de a lua decizii, de a se organiza și de a activa în comun. Aceste obiective sunt atinse prin implementarea următoarelor componente ale proiectului: (dezvoltarea comunitară; dezvoltarea serviciilor de asistență social; comunicare, monitorizare și evaluare, dezvoltarea capacităților).
Scopul FISM este crearea condițiilor mai bune pentru populația săracă pentru depășirea sărăciei. Aceasta implică mobilizarea socială și participarea populației sărăce în inițierea și implementarea inițiativelor de dezvoltare. Astfel, FISM este orientat spre implicarea mai activă și participarea populației din comunități în procesul de identificare și implementare a proiectelor de necesitate stringentă, spre dezvoltarea capacităților de management financiar a grupurilor comunitare și încurajarea parteneriatului dintre diferiți actori comunitari (organizații comunitare, APL, agenți economici etc.) în vederea dezvoltării durabile a comunității. Dacă populația n-ar fi implicată în soluționarea problemelor, atunci importanța și durabilitatea impactului ar fi compromise.
Agenția de Dezvoltare Regională (ADR) Sud este o instituție publică necomercială, cu autonomie financiară, creată în anul 2010 cu sediul în orașul Cimișlia, cu scopul de a contribui la dezvoltarea social-economică echilibrată în cele 8 raioane componente ale Regiunii Sud (Cimișlia, Basarabeasca, Leova, Căușeni, Ștefan Vodă, Cantemir, Taraclia, Cahul). Agenția este principala instituție de nivel regional, alături de Consiliul Regional de Dezvoltare (CRD) Sud, care are responsabilitatea și autoritatea elaborării strategiei și implementării politicilor de dezvoltare regională. Agenția este persoană juridică subordonată Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, activitatea fiind organizată în baza Legii Nr. 438 din 28.12.2006 privind dezvoltarea regională, Hotărîrea Guvernului nr. 127 din 08.02.2008 și Regulamentul de activitate. Agenția își desfășoară activitatea în baza mijloacelor Fondului Național pentru Dezvoltare Regională (FNDR), donații și granturi, cooperînd cu autoritățile administrației publice locale și centrale, agenții similare, parteneri de dezvoltare, societatea civilă, agenți economici, universități, din Republica Moldova și din străinătate.
5.1.2. Finanțatori de nivel internațional
Programul Politici Culturale al Fundației SOROS Moldova are misiunea să contribuie la dezvoltarea în Republica Moldova a unei societăți deschise, participatorii, pluraliste, bazate pe valori democratice. Pentru a-și îndeplini misiunea, Programul Politici Culturale organizează, sprijină și finanțează activități menite să încurajeze dezvoltarea segmentului cultural, inclusiv al politicilor culturale.
Activitatea Programului se axează pe consolidarea sectorului cultural neguvernamental, privat și public din Moldova prin optimizarea planificării strategice și dezvoltarea capacităților manageriale în domeniu, prin promovarea spiritului participativ, prin inițierea elaborării în cooperare cu societatea civilă a planurilor de dezvoltare culturală la nivel național și local.
UNDP Moldova: Programul de Dezvoltare Locală Integrată – Prin antrenarea experienței naționale și internaționale, Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare implementează în Moldova Programul de Dezvoltare Locală Integrată (PDLI). Programul este axat pe implementarea politicilor de dezvoltare menite să fortifice capacitatea autoritaților locale de nivel regional și local. Programul de Dezvoltare Locală Integrată este un răspuns al PNUD Moldova la solicitarea Guvemului Republicii Moldova de a susține consolidarea funcțiilor Ministerului Administrației Publice Locale și strategia sa de dezvoltare regională.
Programul de Dezvoltare Locală Integrată cuprinde 3 tipuri de proiecte, axate pe 3 niveluri ale administrației locale: central, raional și comunitar, cu planuri de acțiuni separate:
Proiectul Dezvoltarea Cadrului Politic Național
Proiectul Autoguvernare Locală și Participare
Proiectul Dezvoltare Comunitară
Program de granturi ”Black Sea Trust for Regional Cooperation” – Black Sea Trust for Regional Cooperation (BST) finanțează proiecte în baza programului de granturi pentru organizațiile și instituțiile din regiunea Mării Negre. Granturile se oferă în următoarele domenii: participarea civică, inițiative transfrontaliere, cooperare Vest-Est.
În cadrul acestui program de granturi sunt eligibile ONG, structuri guvernamentale, grupuri comunitare, instituții politice și alte organizații înregistrate legal în Armenia, Azerbaidjan, Bulgaria, Georgia, Moldova, Romania, Turcia, Rusia și Ucraina.
Preferință vor avea proiectele care au drept scop facilitarea participării civice în procesele decizionale, vor avea un impact asupra politicilor publice, vor contribui la consolidarea capacităților de liderism ale cetățenilor activi și ale ONG-lor, vor facilita cooperarea transfrontalieră și vor contribui la transferul de experiență și idei inovatoare prin intermediul unui plan concret de comunicare și diseminare.
Programul de Cooperare pentru Europa de Sud-Est – creat pentru dezvoltarea de parteneriate transnaționale în chestiuni de importanță strategică, pentru a îmbunătăți procesul de integrare teritorială, economică și socială, și pentru a contribui la coeziune și competitivitate în regiune. În acest scop, Programul este îndreptat spre realizarea de proiecte cu caracter strategic de înaltă calitate, orientate spre rezultate relevante pentru zona de cuprindere a programului.
6. AUTORITĂȚILE COMPETENTE
Implementarea Planului de gestionare și a Programului de Măsuri, va intra direct în abilitatea și supravegherea Comitetului Subbazinului Larga și în competențele administrațiilor publice locale și raionale (Cantemir și Cahul) din cadrul bazinului.
1) Comitetul subbazinului hidrografic Larga, s.Cîrpești, r-nul Cantemir;
2) Consiliul Raional Cantemir, MD-2038, or.Cantemir, str.Trandafirilor, 2.
E-mail: contact@cantemir.md, pagina web: https://www.cantemir.md
Tel: 027322058, 027322650, 027322396.
7. PUNCTE DE CONTACT
1) Președintele Comitetului subbazinului hidrografic Larga – Dl. Ion Bîzu,
e-mail: i.bizu@mail.ru, tel: +373 78295704;
2) Vice-Președintele Comitetului subbazinului hidrografic Larga-Dl.Vasile Lupașcu, e-mail: primariatartaul@gmail.com, tel: +373 67503470;
3) Secretarul Comitetului subbazinului hidrografic Larga – Dna Maria Gavril, e-mail: gavrilmura@yahoo.com, tel: +373 60692327.
8. INFORMAREA, CONSULTAREA ȘI PARTICIPAREA PUBLICULUI
La elaborarea Planului de Gestionare și a Programului de Măsuri pentru subbazinul hidrografic Larga, o atenție deosebită a fost acordată publicului, și anume la procesul de consultare cu publicul, informarea lui despre toate etapele proiectului și participarea la toate dezbaterile pe marginea cuprinsului, conținutului și draftului final al Planului de Gestionare a subbazinului hidrografic Larga.
Prima ședință a consultărilor publice pe marginea necesității de informație pentru cuprinsul și conținutului Planului de Gestionare pentru subbazinul hidrografic Larga, a avut loc în data de 07.11.2018, ora 10.00, în incinta primăriei s. Cîrpești, r-nul Cantemir, în cadrul ședinței cu membrii Comitetului subbazinal Larga și altor actori prezenți la ședință, confirmată prin Procesul Verbal nr.2 al ședinței.
A doua ședință a consultărilor publice pe marginea draftului Planului de Gestionare a subbazinului hidrografic Larga, s-a realizat în cadrul celei de-a 3-ea ședințe a Comitetului subbazinal Larga în data de xxxxxxx, în incinta primăriei s. Cîrpești, r-nul Cantemir, confirmată prin Procesul Verbal nr.3 al ședinței, la care au participat majoritatea membrilor Comitetului subbazinal Larga, reprezentanți ai autorității de mediu din cadrul Consiliului rational Cantemir, responsabili ai serviciilor de salubritate și profesori din liceele și școlile din localitățile subbazinului.
În temeiul Legii nr.239-XVI din 13 noiembrie 2008 privind transparența în procesul decizional, versiunea finală a Planului de Gestionare a subbazinului hidrografic Larga, a fost plasată pentru dezbateri și consultări publice pe pagina web a beneficiarului de proiect Agenția ”Apele Moldovei”: agentia_am@apele.gov.md; a unității de implementare a proiectului ONG ”INQUA-Moldova”: https://inqua-moldova.com/; pe pagina web a Consiliului raional Cantemir: https://www.cantemir.md.
BIBLIOGRAFIE
1. Anuarele Inspectoratului Ecologic de Stat/Inspectoratului pentru Protecția Mediului, anii 2013-2018.
2. Anuarul Serviciului Hidrometeorologic de Stat privind calitatea apelor de suprafață pentru perioada 2013-2017.
3. Clasificarea corpurilor de apă subterană. Raport tehnic disponibil pe http://www.blackseariverbasins.net.
4. Determinarea caracteristicelor hidrologice pentru condițiile Republici Moldova. Normativ în construcții CP D.01.05-2012, ediție oficială. Agenția Construcții și Dezvoltarea teritoriului Republicii Moldova. Chișinău, 2013. 155 p.
5. Directiva 2000/60/EC a Parlamentului și a Consiliului European din 23 octombrie 2000 cu privire la stabilirea unui cadru de politică comunitară în domeniul apei.
6. Directiva 2006/118/EC privind protecția apelor subterane împotriva poluării și a deteriorării.
7. Documentul orientativ cu privire la hidromorfologia și caracterizarea fizico-chimică pentru Analiza Presiunilor și Impactului/Evaluarea Riscurilor în conformitate cu DCA a UE (Guidance Document addressing hydromorphology and physico-chemistry for a Pressure-Impact Analysis/Risk Assessment according to the EU WFD.
8. Fondului național de date geospațiale al Republicii Moldova geoportal.md
9. Ghidurile de implementare a DCA.
10. Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr. 934 din 15.08.2007 cu privire la instituirea Sistemului informaţional automatizat „Registrul de stat al apelor minerale naturale, potabile şi băuturilor nealcoolice îmbuteliate”.
11. Legea apelor nr.272 din 23.12.2011 (intrată în vigoare la 26.10.2013).
12. Quantum GIS https://qgis.org/en/site/
13. Planul de gestionare al bazinului hidrografic Prut, ciclul I, 2017–2022: Institutul de Ecologie și Geografie al Academiei de Științe a Moldovei, echipa de lucru: Bejan Iu., Boboc N., Bacal P., Nedealcov M., Jeleapov A., Angheluță V., Zgârcu N., Chisinau, 116 p.
14. Raportul „Analiza presiunilor și impactelor asupra corpurilor de apă și evaluarea corpurilor de apă aflate la riscul neatingerii obiectivelor de mediu în bazinul râului Prut” http://www.blacksea-riverbasins.net
15. Recensămîntele populației 2004, 2014 http://www.statistica.md/map.php?l=ro&idc=205
16. Regulamentul cu privire la Cerințele de Calitate a Mediului pentru apele de suprafață (Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova 890 din 12.11.2013).
17. Rapoartele privind delimitarea, cartarea și clasificarea corpurilor de apă (de suprafață și subterane).
18. Jeleapov V. Monitoringul apelor subterane şi crearea sistemului geoinformaţional al bazinului artezian al Republicii Moldova, Chişinău, 2014.
19. Губенок В.И., Воронин В.В. Отчет о предварительной разведке подземных для водоснабжения с.Тартаул, Готешты Кантемирского района. Комрат, 1983 г.
20. Евсюков Ю.Б. Отчет по детальной разведке подземных для водоснабжения с. Тартаул, Готешты Кантемирского района. Комрат, 1988 г.
21. Спиридонов В.В. Отчет по предварительной разведке подземных вод для водоснабжения сел Яргора, Нов.Ганасены Леовского района; Антоновка, Кырпешты, Баймаклия, Вишневка Кантемирского района; Садык, Конгазчик Комратского района МССР (по состоянию на 01.09.1990 г.). Комрат, 1990 г.
22. Жалалите Г.П., Желяпов В.И., Никоара И.Н. Возможность использования подземных вод для орошения в Республике Молдова, Buletinul Institutului de Geologie şi Seismologie al AŞM, N2, 2017, pp. 5- 17.
23. Щербакова В.Н., Желяпов В.И. „Изучение режима и элементов баланса подземных вод, государственный учет и ведение ГВК на территории Республики Молдова за 2005 – 2009 гг.” Государственный Фонд Информации о Недрах Республики Молдова, 2010, 206 p.
24. Якубовская Г.А., Таптыкова М.Ф., Таптыков Ю.П. отчет о результатах комплексной съемки масштаба 1:50000 в пределах Леовского, Кагульского и Комратского районов МССР, проведенной в 1969-71 годах. Кишинев, 1972 г.
25. Shuttle Radar Topography Mission (SRTM), US Geological Survey (USGS 2003) https://earthexplorer.usgs.gov/ (accessed 20.08.2017).
26. Regulamentul privind monitorizarea și evidența sistematică a stării apelor de suprafaţă şi a apelor subterane – HG 932 din 20.11.2013, capitolul II.
27. Guidance document no. 1. Economics and the Environment. – The Implementation Challenge of the Water Framework Directive. Luxembourg: Office for Official Publications of the European Communities, 2003.
28. Planul de management al spațiului hidrografic Prut-Bârlad. Ciclul II.
29. Danube River Basin Management Plan (icpdr.org/main/publications/danube-river- basin-management-plan).
30. Legea nr. 1402 din 24.10.02 cu privire la serviciile publice de gospodărire comunală, Monitorul Oficial nr. 14-17 din 07.02.2003.
31. Guidance document no. 1. Economics and the Environment. The Implementation Challenge of the Water Framework Directive. Luxembourg: Office for Official Publications of European Communities, 2003. p. 116-167.
32. HG nr. 199 din 20.03.2014 cu privire la aprobarea Strategiei de alimentare cu apă și sanitație (2014-2028), Monitorul Oficial nr. 72-77 din 28.03.2014.
33. Bacal P., Mecanismul economic de protecție a mediului în Republica Moldova. Abordare Geografică și Ecologică, Chișinău, 2018, p. 296.
34. Bacal P. Gestiunea protecţiei mediului înconjurător în Republica Moldova. Chişinău: ASEM, 2010, p. 116.
35. Capcelea A. Republica Moldova pe calea dezvoltării durabile: realizări şi probleme. Chişinău: I.N.C.E.F., 1995.
36. Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr. 549 din 13.06.2018 cu privire la constituirea, organizarea și funcționarea Agenției de Mediu.
37. Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr. 548 din 13.06.2018 cu privire la organizarea și funcționarea Inspectoratului pentru Protecţia Mediului.
ANEXE
Anexa 1: Rezultatele obținute în urma expedițiilor de teren efectuate în subbazinul rîului Larga și încadrarea în clasa de calitate
Secțiunea monitorizată Parametrul investigat Unitatea de măsură Concentrația depistată Clasa de calitate
22.08.2018 20.11.2018
r. Larga – s. Chircani, amonte Alcalinitate mg/l 376 542
Azot de amoniu mg N/l 2,05 0,14 IV
Azot mineral mg N/l 3,65 2,57
Cadmiu dizolvat µg/l <0,11 I
CBO5 mgO2/l 6,88 7,52 IV
Cloruri mg/l 216 290 IV
Colorație grade 10 40 III
Conductivitate μS/cm 1813 2490
Crom dizolvat µg/l 0,12
Cupru dizolvat µg/l <3,0 I
Detergenți anionoactivi mg/l 0,033 <0,024
Duritate totală mg·ecv/l 9,8 15,6 III
Fier total mg/l 0,02 0,13 II
Fosfor mineral mg P/l 0,068 0,112 III
Fosfor total mg P/l 0,094 0,140 II
Ioni de calciu mg/l 40,1 88
Ioni de magneziu mg/l 94,8 136,0 V
Ioni de sodiu și potasiu mg/l 289 231 V
Mangan dizolvat µg/l <3,0 I
Mercur dizolvat µg/l <0,03 I
Mineralizare mg/l 1488 1662 IV
Miros Puncte 2 1 II
Natriu mg P/l 274 326
Nichel dizolvat µg/l 3,10 I
Nitraţi mg N/l 1,48 2,40 II
Nitriţi mg N/l 0,116 0,031 III
Oxigen dizolvat mgO2/l 6,94 12,76 III
pH – 8,28 8,59 II
Plumb dizolvat µg/l <1,0 I
Potasiu mg P/l 15 15
Produse petroliere mg/l 0,09 0,18 III
Rezidiu fix mg/l 1300 1391
Saturaţia oxigenului % 84,8 94,7 II
Sulfaţi mg/l 460 374 V
Suspensii solide mg/l 483 151 V
Temperatura apei grade Celsius 25 3,1
Transparență cm 1,0 1,7
Turbiditatea
FTU 303 68,5
r. Larga – s. Cîrpești, r. Cantemir Alcalinitate mg/l 395 498
Azot de amoniu mg N/l 1,44 0,27 IV
Azot mineral mg N/l 4,95 8,55
Cadmiu dizolvat µg/l <0,11 I
CBO5 mgO2/l 6,46 5,3 IV
Cloruri mg/l 63,8 69 I
Colorație grade 24 30 II
Conductivitate μS/cm 816 1087
Crom dizolvat µg/l 0,12
Cupru dizolvat µg/l 3,17 I
Detergenți anionoactivi mg/l 0,038 <0,024
Duritate totală mg·ecv/l 5,2 10,2 II
Fier total mg/l 0,05 0,07 II
Fosfor mineral mg P/l 0,162 0,064 III
Fosfor total mg P/l 0,178 0,112 II
Ioni de calciu mg/l 24 48,1
Ioni de magneziu mg/l 48,6 94,8 IV
Ioni de sodiu și potasiu mg/l 111 97,4 V
Mangan dizolvat µg/l <3,0 I
Mercur dizolvat µg/l <0,03 I
Mineralizare mg/l 675 999 III
Miros Puncte 1 1 I
Natriu mg P/l 97 100
Nichel dizolvat µg/l 2,25 I
Nitraţi mg N/l 3,22 8,25 IV
Nitriţi mg N/l 0,290 0,031 IV
Oxigen dizolvat mgO2/l 4,47 12,04 IV
pH – 8,39 8,66 II
Plumb dizolvat µg/l <1,0 I
Potasiu mg P/l 14 10
Produse petroliere mg/l 0,09 0,29 III
Rezidiu fix mg/l 478 750
Saturaţia oxigenului % 55,9 89,9 IV
Sulfaţi mg/l 43,8 192 III
Suspensii solide mg/l 171 1654 V
Temperatura apei grade Celsius 26,2 3,3
Transparență cm 4,8 0,5
Turbiditatea FTU 48,5 185
r. Larga – s. Lărguța, r. Cantemir Alcalinitate mg/l 515 498
Azot de amoniu mg N/l 1,11 0,23 IV
Azot mineral mg N/l 19,40 7,22
Cadmiu dizolvat µg/l <0,11 I
CBO5 mgO2/l 2,34 5,3 III
Cloruri mg/l 17,7 68,7 I
Colorație grade 24 30 II
Conductivitate μS/cm 845 1043
Crom dizolvat µg/l 0,16
Cupru dizolvat µg/l <3,0 I
Detergenți anionoactivi mg/l 0,028 <0,024
Duritate totală mg·ecv/l 7,85 10,6 II
Fier total mg/l 0,02 0,02 II
Fosfor mineral mg P/l 0,103 0,100 II
Fosfor total mg P/l 0,112 0,102 II
Ioni de calciu mg/l 60,1 56,1
Ioni de magneziu mg/l 59,0 94,8 IV
Ioni de sodiu și potasiu mg/l 50,4 164 V
Mangan dizolvat µg/l <3,0 I
Mercur dizolvat µg/l <0,03 I
Mineralizare mg/l 765 1222 IV
Miros Puncte 0 0 I
Natriu mg P/l 42 131
Nichel dizolvat µg/l 2,01 I
Nitraţi mg N/l 18,30 6,94 V
Nitriţi mg N/l 0,020 0,049 II
Oxigen dizolvat mgO2/l 6 11,96 III
pH – 8,37 8,72 II
Plumb dizolvat µg/l <1,0 I
Potasiu mg P/l 8,4 10,5
Produse petroliere mg/l 0,09 0,13 III
Rezidiu fix mg/l 507 973
Saturaţia oxigenului % 72,5 88,6 III
Sulfaţi mg/l 56,2 340 IV
Suspensii solide mg/l 1943 158 V
Temperatura apei grade Celsius 24,4 3
Transparență cm 0,5 1,4
Turbiditatea FTU 403 84,4
r. Larga – s. Tartaul, r. Cantemir Alcalinitate mg/l 903 494
Azot de amoniu mg N/l 1,45 0,31 IV
Azot mineral mg N/l 7,83 10,00
Cadmiu dizolvat µg/l <0,11 I
CBO5 mgO2/l 5,6 6,4 IV
Cloruri mg/l 131 108 II
Colorație grade 24 40 III
Conductivitate μS/cm 1706 1356
Crom dizolvat µg/l 0,21
Cupru dizolvat µg/l <3,0 I
Detergenți anionoactivi mg/l 0,029 0,039
Duritate totală mg·ecv/l 11,8 12 II
Fier total mg/l 0,27 0,05 III
Fosfor mineral mg P/l 0,160 0,121 III
Fosfor total mg P/l 0,178 0,122 II
Ioni de calciu mg/l 64,1 52,1
Ioni de magneziu mg/l 105,0 114,0 V
Ioni de sodiu și potasiu mg/l 290 212 V
Mangan dizolvat µg/l 5,37 I
Mercur dizolvat µg/l <0,03 I
Mineralizare mg/l 1823 1726 IV
Miros Puncte 2 1 II
Natriu mg P/l 274 189
Nichel dizolvat µg/l 2,84 I
Nitraţi mg N/l 6,04 9,60 IV
Nitriţi mg N/l 0,340 0,116 V
Oxigen dizolvat mgO2/l 6,3 10,85 III
pH – 8,31 8,49 I
Plumb dizolvat µg/l <1,0 I
Potasiu mg P/l 16 13,5
Produse petroliere mg/l 0,06 0,15 III
Rezidiu fix mg/l 1372 1479
Saturaţia oxigenului % 80,9 81,5 II
Sulfaţi mg/l 298 745 V
Suspensii solide mg/l 408 231 V
Temperatura apei grade Celsius 27,6 3,5
Transparență cm 0,8 1,0
Turbiditatea 391 160
r. Larga – s. Victorovca, r. Cantemir Alcalinitate mg/l 622 533
Azot de amoniu mg N/l 1,27 0,32 IV
Azot mineral mg N/l 24,40 12,70
Cadmiu dizolvat µg/l <0,11 I
CBO5 mgO2/l 6,88 7,04 IV
Cloruri mg/l 184 130 III
Colorație grade 24 40 III
Conductivitate μS/cm 2030 1499
Crom dizolvat µg/l 0,26
Cupru dizolvat µg/l 3,40 I
Detergenți anionoactivi mg/l 0,036 0,030
Duritate totală mg·ecv/l 11,8 12,6 III
Fier total mg/l 0,03 0,04 II
Fosfor mineral mg P/l 0,143 0,082 III
Fosfor total mg P/l 0,150 0,114 II
Ioni de calciu mg/l 76,2 76,2
Ioni de magneziu mg/l 97,3 107,0 V
Ioni de sodiu și potasiu mg/l 326 118 V
Mangan dizolvat µg/l <3,0 I
Mercur dizolvat µg/l <0,03 I
Mineralizare mg/l 1640 1201 IV
Miros Puncte 2 1 II
Natriu mg P/l 305 128
Nichel dizolvat µg/l 2,81 I
Nitraţi mg N/l 23,00 12,30 V
Nitriţi mg N/l 0,130 0,096 IV
Oxigen dizolvat mgO2/l 8,21 11,96 I
pH – 8,39 8,55 II
Plumb dizolvat µg/l <1,0 I
Potasiu mg P/l 21 12,5
Produse petroliere mg/l 0,03 0,19 III
Rezidiu fix mg/l 1329 934
Saturaţia oxigenului % 110,6 89,8 I
Sulfaţi mg/l 375 236 V
Suspensii solide mg/l 919 173 V
Temperatura apei grade Celsius 30,1 3,5
Transparență cm 0,5 1,5
Turbiditatea FTU 439 114
Anexa 2: Pașaportul corpului de apă Larga
Denumirea CA Larga
Lungimea CA, km 37,6
Suprafața bazinului CA, km2 150
Localizarea CA, raionul Cantemir
Numărul populației, pers. 8910
Densitatea populației, pers./km2 59
Ecoregiunea Provincia pontica
Altitudini max./min./med., m. abs. 307/6/142
Panta bazinului CA, o 4.53
Litologia Silicioasă
Suma anuală a precipitațiilor, mm 550
Temperatura medie anuală, oC 10.14
Debitul mediu calculat, m3/s 0.27
Identificarea riscului
Impactul acumulărilor de apă asupra resurselor de apă Fără risc
Impactul localităților asupra resurselor de apă Fără risc
Impactul agriculturii asupra resurselor de apă Fără risc
Captarea apei Posibil la risc
Impact antropic asupra resurselor de apă Posibil la risc
Impactul evacuării totale a apelor uzate Fără risc
Impactul evacuării totale posibile a apei netratate La risc
Poluare difuză din zootehnie Fără risc
Poluare difuză din agricultură La risc
Impactul lacurilor de acumulare asupra stării hidromorfologice Fără risc
Impactul îndiguirii Fără risc
Canale de irigare Fără risc
Corpul de apă este la risc de neatingere a obiectivelor de mediu
Rîul Larga este amplasat în partea inferioară a bazinului r. Prut, în limitele raionului Cantemir. Cursul de bază este r. Larga (cu o lungime de circa 37,6 km). Suprafața bazinului hidrografic este de 150 km2. În limitele bazinului au fost identificate 10 izvoare și 30 acumulări de apă. Principalele surse de poluare a apelor freatice și de suprafață sunt: deșeurile menajere, complexele zootehnice din localitățile: Ciobalaccia și Cîrpești, apele uzate netratate de la gospodăriile celor 9 localități și terenurile arabile.
Circa 43% din suprafața bazinului reprezintă terenurile arabile. Alte 15% din terenuri sunt ocupate cu păduri, care sunt concentrate pe versantul stîng al bazinului. Ponderea înaltă a terenurilor agricole și aplicarea îngrășămintelor chimice reprezintă principala sursă de poluare difuză. Puncte de deversare a apelor uzate au fost evidențiate la SA Ceba vin s. Ciobalaccia, SRL Tartcom Vin s. Tartaul, SRL Podgoria Vin s. Lingura, CAP Ciobalaccia s. Ciobalaccia, ÎM Tart-local-service s. Tartaul, ÎM din s. Costantinești, s. Ciobalaccia, s. Lingura. Volumul total de apă utilizată pentru necesități economie și comunale în 2018 a constituit 95,9 mii m3. Practic, toată apa utilizată este evacuată fără epurare. Posturi de monitorizare a parametrilor hidrologici și hidrochimici a apelor de suprafață lipsesc.
