ÎMBIETOR ŞI TĂMĂDUITOR, PARFUMUL DE SALCÂM

 

   Festivalul folcloric zonal cu liricul generic „Parfum de salcâm”, desfăşurat la poalele pădurii din Tartaul duminica trecută, a întrunit colective etnofolclorice din Baimaclia, Ciobalaccia, Pleşeni, Cociulia, Cantemir şi…din Comrat, care au readus în scena improvizată din poiana străjuită de doi stejari seculari cântece şi dansuri, obiceie, datini, tradiţii una mai frumoasă decât alta, demonstrând o dată-n plus că „veşnicia s-a născut la sat”, că izvorul foclorului nostru este inepuizabil, doar că trebuie să sapi şi să sapi mereu, adînc, pentru a scoate la suprafaţă adevăratele perle, comoara „în adâncuri înfundată”.

 Tartaulenii, în calitatea dumnealor de gazdă ospitalieră, au oferit scena colectivului de cântece şi dansuri „Ciobănaşul” conduşi de Ion Diaconu, de la Casa raională de cultură, care au venit cu obiceiul oieritului, cu melodii pastorale, dansuri populare inedite. Au concertat cu succes artiştii amatori din Baimaclia (ansamblul „Sălcioara”, conducător-Constantin Urumov), care au readus frumosul obicei al petrecerii la armată, dansatorii focoşi de la Cociulia în frunte cu neobositul Filimon Dimcea, ce au prezentat mai multe jocuri populare din zona foclorică de sud, talentaţii copilaşi din colectivul etnofocloric „Opincuţa” din Flocoasa, comuna Ciobalaccia, conduşi de cuplul Parascovia şi Valeriu Ichim, cu originalele melodii ce s-au păstrat aici de secole şi care mai bucură şi astăzi sufletul şi inima omului. Au bucurat spectatorii, înşiruiţi pe medeanul verde, cu flori mirositoare, şi rapsozii populari de la Hănăseni, comuna Pleşeni(ansamblul folcloric „Glia”, condus de Natalia Bolocan şi formaţia „Codrenii” cu Sergiu Cazacu), ce au venit cu irepetabilele datini şi tradiţii populare de primăvară, dar şi membrii orchestrei de instrumente cu coarde din Comrat – „Gagauzchie corobeinichi”, care, la îndemnul conducătorului, Boris Novac, au sosit la festival cu un buchet de melodii demult uitate, dar care au răscolit amintirile multora din cei prezenţi. Precum spuneam, tartaulenii au pregătit câteva suprize. Mai întîi, au venit cu ansamblul de copii „Alunelul” (conducători-soţii Rodica şi Andrei Obreja), care au uimit asistenţa cu dansurile lor pline de foc; apoi-cu semenii lor mai mari- „Fluieriştii” cu Vladimir Popescu, şi, ca o încununare a talentelor tartaulene, unde cântecul şi dansul se simt la ele acasă, menţinîndu-se din tată-n fiu.În scenă au apărut membrii dinastiei Popescu, cu melodii de fanfară, dansuri săltăreţe, piese orchestrale de o rară fineţe.

 După ce le-a mulţumit tuturor artiştilor, spectatorilor, primarul de Tartaul, Ion Necula, asistat de şeful secţiei cultură, Nicolae Efticov şi specialistul principal al secţiei cultură, Tudor Nechit, au înmînat fiecărui colectiv Diplome de participare, suvenire şi premii băneşti, după ce, în acordurile melodiilor săltăreţe, cântate cu mult foc de interpretul de muzică populară Gheorghe Nichiforeac, s-au prins cu toţii în iureşul unei hore, asemeni unui inel fermecător, care ne aminteşte tuturor de imperioasa necesitate de a ne uni în cântec, joc şi voie bună, în orice faptă, în cuget şi vrere, pentru că numai în unire sporeşte puterea, numai păstrând, neîntinate, comorile sufletului, datinile, tradiţiile şi obiceiurile populare ne vom putea bucura de parfumul îmbătător al florilor, al naturii, vom putea supravieţui ca neam, ca naţiune.  

                                                                                                                                                          Ion Domenco

 

Imprimare