Prima / Informaţii utile / Noutăţi  /  30 ani, ansamblul La stina, Carpesti

30 ani, ansamblul La stina, Carpesti imprimare

14.05.2018     97 

 

                  DRAGU-MI-I SĂ CÂNT...LA STÂNĂ

  Vom remarca din start că în vatra Cârpeștiului de pe dealul Baimacliei, Cantemir, sunt la ele acasă tradițiile, obiceiurile populare, dar și/sau cu precădere-folclorul păstoresc, adică, cântecele și datinile de la țară, câmpenești, rustice, care transmit, din generație în generație, crâmpee ce zugrăvesc în mod idilic viața păstorilor, viața de la țară, cu toate culorile ei rustice;aici s-au păstrat de-a lungul secolelor compozițiile muzicale în care sunt evocate momentele-cheie de la stână, acest tezaur fiind, de bună seamă, depozitarul a tot ceea ce înseamnă tradiție, obicei și artă, izvorâte din rădăcinile istoriei, cu specificul acestei vechi localități. 

 Folclorul, avea să menționeze la festivitatea consacrată aniversării a 30 ani de activitate a ansamblului etnofolcloric cu semnificativul nume “La stână”, conducătoarea acestuia, Larisa Argint, care începu de la biserica din sat, este expresia artistică a conştiinţei colective a moldovenilor, este cel mai mare tezaur de obiceiuri, credinţe, legende şi sentimente păstrate în vatra Cârpeștiului din negura timpurilor până astăzi. Noi, cârpeștenii, putem afirma cu certitudine și legitimă mândrie că, din fericire, creația populară de la noi din sat(cântece,doine,basme, balade, snoave, legend, dansuri, colinde, oraţii de nuntă, descântece ș.a.) este parte a creației populare românești. Valorificarea scenică a acestei creații folclorile, păstrătoare de tradiții și obiceiuri, într-o manieră cu totul și cu totul autientică, în care se realizează dé 30ani, au făcut ca ansamblul folcloric“La stână” să fie apreciat și dincolo de hotare pentru originalitatea și profesionalismul său, dovadă fiind titlurile, semnele de gratitudine obținute -colectiv popular model(1994), laureat și premiant al festivalurilor-concursuri din cantemir, Cahul, Chișinău, Ștefan Vodă, Strășeni, Criuleni, dar și Vaslui, Galați, Constanța, Iași, Sălaj ș.a.

 Cu ocazia acestui eveniment cultural de anvergură, cu strădaniile doamnei Larisa, întregii familii Argint(fiica Doina, fiul Liviu, soțul Tudor), a primarului satului, Ion Bâzu, a dnei Olga Apetri, altor săteni de bună credință și cu suflet mare, avu loc și lansarea broșurii “Dragu-mi-i să cânt…la stână”, care include creații muzical-poetice auzite și selectate de la locuitorii satului Cârpești, structurate în 6 compartimente - cântece de păstorie și natură;de dragoste și satirice; ritualice (colinde);  de cătănie și război; de joc și voie bună; cu melodia uitată…și poezii, lucrare care, în opinia maestrului în artă, Victor Botnaru, “este binevenită ca și document istoric, dar și ca material metodic didactic în activitatea de instruire și propagare a tradițiilor muzicale în cadrul ansamblurilor folclorice”. Culegerea, subliniază și dl Victor Ciobanu, șef direcție, Agenția Turismului a RM, este străbătută de activitățile ciobanului, fiind relevantă prin expunerea păstorului în societate, de cântece de dragoste, având drept linie de sprijin dorul, acest fenomen greu de explicat în alte limbi, prin tradițiile și obiceiurile populare, dintre care se evidențiază colindatul și uratul, alte datini străvechi din zona de sud a țării, reprezentând rădăcinile spirituale ale comunității locale, devenind o carte de vizită a satului Cârpești. În context, primarul Ion Bâzu, președintele raionului, Andrei Ciobanu, aveau să evidențieze faptul că “meritul doamnei Larisa Argint constă nu numai în faptul că a reușit să creeze și să conducă un colectiv etnofolcloric de performanță, dar și să educe câteva generații de discipoli, o bună parte dintre care au ales lumea muzicii, a melosului popular”. Prin pasiunea pentru folclor, prin dăruirea sa, a menționat Sergiu Toderici, șeful Serviciului Cultură și Turism Cantemir, dna Argint a obținut ca melodiile culese din bătrâni să fie cântate și îndrăgite de întreg satul, să fie transmise din  gură în gură. Semnificativ în acest sens a fost și epizodul de start al programului evenimentului, prezentat de către colectivul “La stână”-obiceiul de începere a păstoritului, în ziua de Sfântul Gheorghe,cu care,de altfel,cârpeștenii au cucerit în repetate rânduri “Cașul Mare” la Festivalul-concurs al tradițiilor păstorești, au dus hăt departe faima raionului. 

  Cuvinte de apreciere a contribuției dnei Argint la conservarea, dezvoltarea și promovarea creației populare au rostit, în cadrul festivității concertistice, desfășurată în fașa căminului cultural din sat Varvara Buzilă, etnograf și muzeograf, Victor Butnaru, colegii de breaslă-conducătorii colectivelor folclorice din Borogani, rl Leova, Câșlița Prut și Andrușul de Sus, rl Cahul, Cociulia, Tartaul, “Ciobănașul”, “Mierla Prutului”de la Casa raională de cultură,reprezentanții Direcției Generale Învățământ, altor subdiviziuni ale Consiliului raional Cantemir ș.a. Emonționante au fost mesajele foștilor discipoli ai doamnei Argint, membri ai altui colectiv-“În pădure, la izvor”, mulți dintre care sunt zburătăciți prin lume, dar care au mai păstrat dorul de casă, de sat, cântec și dans popular, care, spun ei, ne și reprezintă ca neam dincolo de hotare. Copleșită de emoții firești, protagonista mulțămi tuturor colegilor, învățăceilor, familiei, primăriei și conducerii raionului, sătenilor, care au pus umărul la realizarea programului sărbătorii de suflet, ce vine nu numai să încununeze activitatea de trei decenii pe tărâmul valorificării și propagării folclorului autentic, dar și deschide noi perspective întru îmbogățirea și completarea paletei obiceiurilor, tradițiilor populare.

 Cu mult dor și drag au urmărit concertul de excepție ce a durat ore bune, sătenii, oaspeții lor, cântecele și dansurile-adevărate perle ale melosului popular românesc.

 

 

 



Plasează articolul în:   google Delicious Digg Yahoo Facebook Twitter Netvibes linkedin


Tel. (+373) 273-2-20-58
(+373) 273-2-20-58

Fax. (+373) 273-2-20-58
actualizat la: 17.07.2018 Toatal vizitatori - 253406    Creat de Brand.MD